În martie, se împlinește un an de când dobânda de politică monetară practicată de BNR rămâne neschimbată, la nivelul de 5,25%, nivel care, după toate probabilitățile, va fi păstrat încă o perioadă bună de timp.  

Ținta de inflație a fost ratată în 2012 și probabil va fi ratată și în 2013, chiar dacă deviația față de interval va fi mult mai mică decât în anul precedent.  Proiecţia Băncii Naţionale privind rata inflaţiei în 2013 rămâne de 3,5%, iar pentru 2014 este estimat un nivel al creşterii preţurilor de consum de 3,2%.
Pentru luna februarie, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că preţurile de consum şi-au temperat ritmul de creştere în februarie, la 0,34%, faţă de un avans de 1,34% în primă lună a anului, iar rata anuală a coborât de la 5,97%, maximul ultimului an şi jumătate, la 5,65%.

Chiar dacă de mai bine de jumătate de an dobânzile la depozitele populației sunt real negative, BNR nu va umbla la dobândă nici pentru a o crește, nici pentru a relaxa politica monetară ca să contrabalanseze politica fiscală.  Economiștii principalelor bănci comer­ciale sunt de părere că, în ședința din 28 martie, banca centrală va păstra dobânda la nivelul de 5,25%. „Anticipăm ca inflația se va menține ridicată în prima parte a acestui an, între 5% și 6%, în contextul exercitării unei influențe nefavorabile a factorilor de natura ofertei (creșterea accizelor, a unor prețuri reglementate și menținerea ridicată a unor prețuri volatile), după care va decelera în a doua parte a anului. Pe de altă parte, deficitul de cerere se va menține, determinând încetinirea inflației de bază de la nivelul actual de 3,1%“, spune Florentina Cozmâncă, economist-șef RBS Bank.   Practic, toată lumea așteaptă a doua parte a anului, sperând într-un an agricol foarte bun. „În măsura în care vom avea un an agricol foarte bun și prețurile volatile ale alimentelor vor scădea semnificativ, nu este exclus ca banca centrală să efectueze o ușoară reducere  a dobânzii de politică monetară în ultimele ședințe din anul 2013“, precizează Cozmâncă.  Un an agricol bun ar reduce inflația în a doua jumătate a anului, diminuând astfel și pierderile înregistrate din cauza situării dobânzilor la depozite sub rata dobânzii-cheie și sub inflație.

De aceeași părere este și Eugen Sinca, economistul-şef al BCR: „Perspectivele de reintrare a inflației în țintă în următoarele trimestre depind fundamental de o producție agricolă bogată în acestă vară și de efecte secundare limitate ale majorărilor recente de prețuri ale energiei“.

 Dobânzi mici, volatilitate ridicată

Totuși, care vor fi efectele pe zona dobânzilor și a cursului de schimb, în condițiile în care BNR mai rămâne cel puțin jumătate de an la dobânda-cheie de 5,25%? „Dobânzile interbancare vor continua să scadă ușor, pe seama lichidității suplimentare furnizate de BNR pieței“, spune Sinca, arătând că, în viitor, vom asista la variații mai mici ale dobânzilor interbancare și mai mari ale cursului de schimb“. Trecerea creditării de pe componenta de euro pe cea de lei, care se va întâmpla în acest an după implementarea noului regulament BNR, va cere o predictibilitate mai mare a nivelului dobânzilor la lei.  Pe de altă parte, o eventuală scădere a dobânzii-cheie în a doua parte a anului ar antrena o diminuare a apetitului pentru moneda națională, conducând implicit la o depreciere a acesteia.

În privința economisirii însă, bancherii sunt încrezători că, atâta timp cât perspectivele economice nu prevăd o exuberanță crescută a consumului pe viitor, gradul de economisire s-ar putea să continue să crească, mai încet ce-i drept, chiar și în contextul deteriorării randamentului real. 

Gradul de economisire s-ar putea să continue să crească, chiar  dacă într-un ritm mai scăzut decât în trecut, în contextul deteriorării randamentului real.
Cătălina Molnar, economist-șef, Unicredit

Perspectivele de reintrare a inflației în țintă în următoarele trimestre depind fundamental de o producție agricolă bogată în acestă vară.
Eugen Sinca, economist-șef, BCR

Trei trimestre de dobânzi negative

Dobânda interbancară a scăzut cu mult sub rata dobânzii de politică monetară (5,25%).
Perspectivele sunt însă în continuare de scădere.