Industria autohtona de bunuri de folosinta indelungata, din care produsele electrocasnice sunt cele mai importante, este in regres evident. Cauzele constau in restrangerea pietei si cresterea concurentei din partea produselor similare produse in Europa si care beneficiaza de taxe vamale reduse sau zero, daca provin din tarile membre CEFTA. Cel mai afectat a fost segmentul de baza al pietei, care este reprezentat de produsele ieftine si este satisfacut de productia interna. Acestui segment i se adreseaza si importurile second-hand de electrocasnice, dar care si el s-a restrans drastic anul acesta, comparativ cu anul trecut. Introducerea monitorizarii pentru asemenea importuri, din luna august 2000, au reliefat ca in
cinci luni s-au importat 217.036 de frigidere si congelatoare second-hand, fata de productia interna, cifrata la 339.000 bucati pentru intregul an. In primele cinci luni din acest an, importurile de frigidere uzate s-a redus la doar 31.295 bucati, scadere mai mult decat semnificativa. De asemenea, importurile de televizoare second-hand au totalizat 135.506 bucati, respectiv o treime din importurile totale ale anului trecut, cifrate la 499.315 bucati. Productia interna de aparate TV a cunoscut cea mai spectaculoasa evolutie, de la un maxim de 464.000 de unitati realizate in
anul 1993, la 40.000 anul trecut. Termenul de productie este impropriu, televizoarele fiind de fapt doar asamblate in tara. Acest fapt s-a datorat si legislatiei vamale din aceea perioada, care impunea taxe vamale ridicate la importul de aparate TV, insa era mult mai ingaduitoare pentru importul de subansamble. La inceputul anilor ‘90 a existat o cerere imensa de televizoare, insa in prezent piata este saturata, cererea putand fi satisfacuta de importuri. In aceste conditii nu mai este rentabil ca acestea sa fie produse in tara, productia cunoscand un declin continuu in ultimii sapte ani. Acelasi fenomen pentru radioreceptoare si radiocasetofoane, care de la 435.000 bucati produse in anul 1991, au ajuns la productie zero in 1999.
Devalorizarea euro a ieftinit importurile
Un factor important care a favorizat penetrarea produselor straine pe piata romaneasca a fost si devalorizarea monedei europene, euro comparativ cu dolarul american. Prin prisma dolarului, moneda nationala a avut o evolutie mai buna comparativ cu euro, ceea ce a condus la ieftinirea importurilor. In acest mod, preturile produselor autohtone s-au apropiat de cele straine, iar in cazul in care diferenta de calitate era evidenta, cumparatorul a ales produsul mai bun. Aceasta s-a intamplat in special in cazul masinilor de spalat rufe si al televizoarelor. Bodan Nisipeanu, directorul general al societatii bucurestene Electroaparataj, considera ca decizia de a nu forta productia electrocasnicelor a fost foarte buna. „In prezent, din total vanzari, numai circa 2% mai reprezinta produsele electrocasnice, restul fiind detinut de componentele industriale. In perioada 1994-1995 cota acestora era de 7%, insa n-am mizat pe o crestere a cererii. Capacitatea de absorbtie a pietei este prea mica pentru a se justifica investitii suplimentare in acest sector. Cand cererea va creste semnificativ, vom lansa noi produse pe piata.”
In primele sase luni din acest an, pe fondul unei cresteri sustinute a productiei industriale, de 10,4%, comparativ cu perioada similara a anului trecut si de aproape 13% a industriei prelucratoare, productia de bunuri de folosinta indelungata a cunoscut o scadere de 2%. Dintre producatorii autohtoni specializati in productia de produse electrocasnice, cel mai bine se situeaza societatile Arctic Gaesti si Samus Satu Mare, ambele cumparate de investitori straini. Arctic este controlata de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare – BERD cu 29,35%, Bank of Bermuda, in spatele careia se afla grupul francez SociA