capital.ro vă invită la o dezbatere serioasă pe tema referendumului privind modul de organizare a Parlamentului, la care aţi fost chemaţi, la iniţiativa preşedintelui Traian Băsescu, în acceaşi zi cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.

 

În cadrul referendumului, alegătorii sunt invitaţi să răspundă la două întrebări:

  1. Dacă vor parlament unicameral
  2. Dacă vor reducerea numărului de parlamentari, cifra avansată de preşedinte fiind de 300, în loc de 476 în prezent.

 Argumentele iniţiatorului

 

Traian Băsescu a argumentat iniţierea referendumului prin faptul că o reformă a clasei politice nu poate exclude tocmai Parlamentul. Pe site-ul personal, preşedintele Traian Băsescu prezintă avantajele propunerilor sale:

  • Reducerea cheltuielilor pentru Parlament cu peste 1 milion de euro pe lună, fără cheltuieli conexe.
  • Parlamentul ar fi mai eficient şi procesul legislativ nu s-ar mai repeta în gol. Totul ar fi mai simplu, mai rapid.

Unde ne aflăm faţă alte state europene?

 

Argumentul că numărul de parlamentari din România este mult mai mare faţă de alte state europene nu stă în picioare.

 

Pe sistemul actual, cu 334 de deputaţi şi 137 de senatori, în România revine un parlamentar la peste 45.600 de locuitori. Cifra ne poziţionează pe locul 24 din 30 de state europene analizate ca mărime a comunităţii reprezentate în parlament de o singură persoană.

 

Dacă numărul de parlamentari ar scădea la 300, fiecare din aceştia ar trebui să reprezinte 71.000, iar România ar coborî pe locul 26 din 30 în ceea ce priveşte raportul dintre numărul de parlamentari şi populaţie. Structuri parlamentare mai mici (raportat la numărul de locuitori) ar avea doar state occidentale de tradiţie, precum Germania, Spania, Olanda şi Franţa.

 

 0-42257-parlamentaribefore.jpg

 

0-42256-parlamentariafter.jpg

Este aceasta soluţia?

 

Reducerea costurilor este primul argument invocat de preşedintele Băsescu.

 

Chiar dacă în vremuri de criză orice reduceri de costuri sunt bune, finanţarea puterii legislative (cu meritele şi disfuncţionalităţile sale) nu este, nici pe departe, una din poverile cele mai mari la bugetul de stat. Bugetele celor două camere, de 88,4 de milioane de euro în 2009 (371,3 milioane de lei) reprezintă mai puţin de 0,5 puncte procentuale din cheltuielile curente, excluzând investiţiile, suportate de la Bugetul de stat.

 

Economiile de 12 milioane de euro pe an (50,1 milioane de lei), estimate de iniţiatorul referendumului, reprezintă doar 0,02% din cheltuielile totale statului (de circa 230 de miliarde de lei). Este ca şi cum, dacă aţi câştiga salariul mediu pe economie, aţi reuşi să salvaţi 0,3 lei… pe lună.

Creşterea calităţii procesului legislativ este al doilea argument invocat de Băsescu. Acesta susţine că în prezent, „cele două camere ale Parlamentului fac, practic, acelaşi lucru. Astfel, avem efort dublu continuu: dublu la discuţii şi atribuţii. Dublu la timp”. Să presupunem că, într-adevăr, în urma reformării Parlamentului, s-ar lua decizii mai multe, într-un timp mai scurt.

 

Oamenii de afaceri nu se plâng însă că modificările legislative care durează prea mult. Ba din contră: de instabilitatea legislativă. Anul trecut, Parlamentul, Guvernul, alături de alte agenţii au adoptat 7.814 acte normative. Iar în 2009 am ajuns deja la 6778 de reglementări. Avem nevoie de mai multe?

 

0-42255-numarreglementari.jpg 

Pe lângă discuţiile pe tema numărului de legi, s-ar impune o dezbatere şi pe tema calităţii procesului legislativ. Or, unul din meritele sistemului bicameral este tocmai faptul că alternarea rolului de iniţiativă şi a celui decizional permite filtrarea unor proiecte „păguboase”. În absenţa acestui control, proiectele de legi vor trece mult mai uşor, inclusiv cele nedorite.

 

Cum ar fi să avem o lege care ne bagă la închisoare dacă omorâm gândaci sau şobolani. Sau să fim obligaţi de stat să ne înmormântăm morţii în sicrie şi cu accesorii biodegradabile. Nu râdeţi: ambele sunt proiecte legislative care se află în prezent în dezbateri. (Mai multe detalii aici).

 

Sondajele indică, de asemenea, că populaţia este nemulţumită de calitatea parlamentarilor. Însă nici introducerea votului uninominal nu a rezolvat această problemă. Politicieni controversaţi au reuşit să intre în parlament candidând în colegii „de provincie” în care partidele lor erau foarte puternice. Prin urmare, ce credeţi că se va întâmpla: după reducerea numărului lor, vom rămâne cu parlamentarii mai competenţi sau cu cei mai influenţi?

 

Comentaţi aici!

Te-ar putea interesa și: