DEUTSCHE WELLE: „Băieţii deştepţi” îi aduc în pragul disperării pe oamenii din Bosnia-Herţegovina

Bosnia-Herţegovina fierbe. Amplele proteste de la sfârşitul acestei săptămâni, îndreptate cu precădere împotriva corupţiei din politică, prezintă opiniei publice internaţionale o imagine care mai fusese văzută doar în anii '90, în timpul războiului din regiune: baricade, anvelope incendiate, case distruse şi forţe de ordine înarmate până în dinţi.

În capitala Sarajevo, poliţia a intervenit cu gaze lacrimogene şi bastoane de cauciuc împotriva protestatarilor, în încercarea de a-i dispersa. Între timp, în oraşul Tuzla din nordul ţării, unde mişcările de stradă debutaseră încă de miercuri, demonstranţii au reuşit să ocupe sediul guvernului regional.

Dincolo de flagelul atotputernic al corupţiei, nemulţumirile sunt provocate şi de situaţia sumbră a economiei, cu efecte directe asupra ratei şomajului – evident, extrem de ridicată.

Tuzla, unde demonstranţii au purces la ocuparea de instituţii publice, a fost, cândva, unul dintre cele mai importante centre industriale ale fostei Iugoslavii. Polihem, Dita, Konjuh, Resod-Guming sunt numai câteva dintre companiile care au reprezentat, multă vreme, pentru toată regiunea, garanţia prosperităţii.

Iată însă că, de câteva zile, lucrătorii acestor firme ies pe străzi, disperaţi de gândul că locurile lor de muncă s-au năruit.

În special pentru observatorii din estul continentului european, motivele pentru care clachează definitiv importante ramuri economice, cândva prospere, nu surprind.

Oamenii ieşiti pe străzi în Bosnia-Herţegovina deplâng nu lipsa cererii pentru produsele fabricate în aceste centre industriale, ci nepotismul şi corupţia care le-au ruinat. Angajaţii de la Polihem, Dita şi Resod-Guming nu au mai fost plătiţi de peste un an. Au făcut, deci, muncă patriotică, nefiind nici măcar asiguraţi medical.

Privatizări, privatizări

Înainte de război, la Polihem lucrau peste 1200 de persoane, rulajul companiei depăşind 60 de milioane de euro. Pentru economia naţională, Polihem, cu ale sale produse chimice organice, are o importanţă deosebită.

Sakib Kopic, şef de sindicat, spune că, în timpul războiului, angajaţii au cumpărat 49 la sută din acţiunile companiei, ceea ce înseamnă că în conturile acesteia se aflau sume importante de bani. Numai că, după război, o bună parte a politicienilor aflaţi la butoane, au realizat că, privatizarea marilor companii reprezintă o vacă numai bună de muls.

Mai întâi, grupurile de interese au preluat controlul companiilor de stat. "Guvernul local a numit în funcţie directori noi, incompetenţi, dar care urmau neabătut linia trasată de partid. Urmarea acestor mişcări a fost că firma a ajuns datoare vândută, mai ales la companiile de electricitate din Bosnia-Herţegovina, care ne vindeau la suprapreţ energia", a spus Kopic într-un interviu acordat Deutsche Welle.

Raiul spălării de bani

Statutul de datornic al Polihem a pus compania la picioarele politicienilor. Următorul pas, deci, a fost scoaterea acesteia la vânzare. Agenţia de privatizare a găsit şi cumpărătorul: firma poloneză Organic Trade, care a cumpărat Polihem la preţ de chilipir.

Polonezii au anunţat ritos că intenţionează să investească 70 de milioane de euro în Polihem. Numai că, la scurt timp, au urmat masive valuri de concedieri, pe motiv că, surpriză, produsele fabricate la Polihem nu sunt căutate pe piaţa internaţională.

Apoi s-a urmat reţeta clasică. Cumpărătorul polonez a contractat credite extrem de mari, garantându-le cu însăşi compania Polihem. Evident, băncile au recuperat de la Polihem tot ceea ce putea fi de valoare, iar maşinile industriale au fost vândute la fier vechi.

Sakib Kopic spune că, astfel, compania a devenit o maşinărie de spălat bani, în spatele căreia se afla mafia locală, care "legalizează" afaceri necurate prin intermediul Polihem. Procuratura, deocamdată, nu a mişcat nici un deget.

Un destin similar a avut şi Dita, cel mai important fabricant de detergenţi din fosta Iugoslavie.

Tăcerea politicienilor din Bosnia-Herţegovina îi face pe unii protestatari să creadă că nu se doreşte decât dezumflarea de la sine a demonstraţiilor. Nici intenţia guvernului cantonal din Tuzla de a organiza o rundă de negocieri între boşii din industrie şi demonstranţi nu a aplanat tensiunile.

Plan în cinci puncte

Liderii protestelor, însă, au prezentat un plan cu cele mai importante cinci doleanţe. Scopul acestuia este – spun manifestanţii – înfăptuirea unei revoluţii politice.

Astfel, printre altele, se cere formarea unui nou guvern în Tuzla, format exclusiv din tehnicieni, plafonarea veniturilor tuturor politicienilor la nivelul salariului minim pe economie, anularea privatizărilor companiilor de stat, precum şi judecarea "politicienilor corupţi" şi a celorlalţi "asasini economici".