La intervale aproape regulate, piața Rasdaq revine în actualitate. Mai rar prin vreo creștere spectaculoasă a unor acțiuni și mai des prin tentativele de desființare a pieței în sine. Sau de stabilire, odată pentru totdeauna, a statutului acesteia.
Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a publicat, la sfârșitul lunii trecute, un proiect privind transferarea tuturor acțiunilor listate pe Rasdaq pe sistemul alternativ de tran­zacționare al BVB, sistemul ATS. Conform proiectului, sugestiile de modificare, venite din partea investitorilor sau a celorlalte instituții ale pieței, trebuia făcute până la 3 aprilie, iar măsurile să fie aplicate de la 10 aprilie. Un timp mult prea scurt pentru a putea duce realmente la discuții între părți și la modificări ale proiectului. Drept pentru care Asociația Investitorilor pe Piața de Capital (AIPC) a cerut amânarea implementării până la clarificarea tuturor elementelor incluse în proiect.
Opoziție puternică
Practic, în loc să ajungem la o piață clară din toate punctele de vedere, în care să putem spune că, iată, Comcerealele din diferite zone sunt înlocuite pe ATS cu giganți precum Apple și Intel, ne oprim și menținem incertitudinea. Investitorii au însă dreptate: CNVM nu poate schimba regulile pieței după cum dorește. Proprietatea este sfântă, iar investitorii, în special minoritarii, au nevoie de protecție, nu de abuzuri.
„AIPC apreciază că mutarea ac­țiunilor de pe piața Rasdaq pe o altă piață, printr-o instrucțiune a auto­rității de reglementare și supraveghere a pieței de capital, nu este compatibilă nici cu legislația comunitară și nici măcar cu Codul Bursei de Valori București“, se arată în comunicatul Asociației. Principala reclamație pe care AIPC o aduce CNVM, de câțiva ani deja, este neclarificarea statutului Rasdaq, dacă este sau nu piață reglementată. Conform actelor emise de Comisie în 2006, atunci când a avut loc fuziunea cu BVB, Rasdaq este o piață reglementată. În baza acestei informații, fondurile de investiții re­glementate special au putut face achi­ziții pe Rasdaq. La fel, și investitorii au avut încredere să investească, iar sumele tranzacționate de-a lungul anilor sunt semnificative. De altfel, AIPC nu este singurul organism care a reacționat, pe site-ul CNVM fiind publicate 19 luări de poziție de la instituții importante, precum BVB, Sibex sau Franklin Templeton.
Pericol de procese
Indiferent de modul în care va fi făcută desființarea, Rasdaq își va încheia existența în curând. Momentul de glorie al platformei a avut loc în 2007, când tranzacțiile zilnice au avut o valoare medie de 5,15 milioane euro. De atunci nu a mers decât în jos, iar anul trecut media pe ședință a fost de 0,5 milioane euro, pentru ca anul acesta, după aproape o treime din sesiunile de tranzacționare care vor avea loc, media să fie de 150.000 euro.
În prezent, capi­talizarea Rasdaq este de 2,28 miliarde euro și include 1.142 de companii listate. Dintre acestea, mai puțin de 100 sunt tranzacționate cel puțin o dată pe lună, iar cele care au succes, adică atrag investitori, se tot mută la cota BVB. De altfel, într-un fel sau altul, aceasta trebuie să fie și „soluția“: companiile lichide și de interes să ajungă la cota BVB, iar celelalte pe STA. Numai că aproximativ 1.000 de companii vor fi delistate, iar procedura de ieșire trebuie să fie transparentă și, mai ales, corectă pentru toți investitorii.
Șefii CNVM iau decizii la limita legii, iar un pas greșit înseamnă că autoritatea de reglementare poate pierde o serie întreagă de procese în fața investitorilor. Legea, care are totuși prevederi clare în privința delistărilor și a drepturilor acționarilor minoriari, constituie și motivul pentru care clarificarea statutului Rasdaq nu și-a găsit o soluție din 2010 până în prezent.
O presiune suplimentară pentru clarificarea Rasdaq a fost creată recent de Curtea Europeană de Justiție (CEJ), care a arătat că piața nu este reglementată de­oa­rece nu respectă Directivele europene ­MIFID. Însă opinia CEJ a fost dată pentru un caz particular, respectiv procesul  în care omul de afaceri Gicu Gânscă și directorul BT Securities, Rareș Nilaș, sunt acuzați de manipulare a pieței de capital în cazul societății ACI SA Bistrița. Clarificarea trebuie să vină tot de la CNVM, care va trebui să găsească și o modalitate, corectă pentru investitori, de delistare a societăților ce nu doresc listarea la BVB sau ATS. Cu alte cuvinte, urmează negocieri și decizii importante.

2,28 miliarde euro este capitalizarea Rasadq în prezent, piață cu o lichiditate zilnică medie de doar 150.000 de euro