În ceea ce privește problema romilor, raportul arată că organizația de profil Romani-Criss a informat asupra a 43 de intervenții brutale ale polițiștilor împotriva persoanelor de etnie romă, intervenite în ultimii 10 ani.

În aceste cazuri nu a existat nicio condamnare, pentru că procurorii nu au trimis sesizări la tribunal. Nicio acuzație de rasism nu a fost investigată în aceste cazuri.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a adoptat decizii în câteva astfel de cauze, după ce a constatat că sistemul de justiție din România nu a adoptat decizii corecte, inclusiv în cazuri de abuzuri ale poliției împotriva cetățenilor de etnie romă sau referitor la abuzuri comise în spitalele de psihiatrie. 

10.000 de deținuți în plus față de normele europene

O altă problemă stringentă a României și care apare în raport se referă la situația din penitenciare.

Conform datelor oficiale, supraîncărcarea închisorilor din România reprezintă o mare problemă. Suprafața minimă de 43 metri pătrați pentru un deținut, stabilită de Comitetul pentru Prevenirea Torturii din cadrul Consiliului Europei, nu este respectată. În iulie, 28.278 de deținuți ocupau în închisori un spațiu total care ar fi trebuit alocat unui număr de numai 18.826 de persoane.

Deși observatorii notează că au fost făcute progrese în acest domeniu, în special prin îmbunătătțirile spațiilor existente sau ca urmare a creșterii cheltuielilor cu reparațiile sau reamenajărilor, condițiile de detenție rămân încă foarte precare.

Procese nedrepte, independența justiției – afectată

De asemenea, documentul face referire și la modul cum lucrează procurorii și judecătorii.

Procurorii pot aduce ca probe înregistrări audio făcute în timpul investigațiilor, notează raportul Departamentului de Stat. Mass-media consemnează deseori acest tip de informații, în special în cazuri de înaltă corupție. Unii judecători și avocați specializați în drepturile omului se plâng de excesul de zel al mass-media și de folosirea arestului preventiv în procese nedrepte.

Unii procurori și judecători s-au plâns la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) că unele vehicule media și unii politicieni le afectează reputația profesională. CSM consideră că declarațiile publice ale unor politicieni au afectat independența justiției.

Cazul Vasilescu: Tribunalul temperează avântul DNA

Un caz analizat în raport este cel al primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu.

Direcția Națională Anticorupție a acuzat-o pe Lia Olguța Vasilescu că ar fi făcut presiuni în mod ilegal asupra oameni de afaceri locali să îi sponsorizeze campania electorală din 2012, se arată în documentul Departamentului de Stat. Acesta informează că că potrivit DNA, ca primar, Vasilescu ar fi făcut de asemenea presiuni asupra companiilor care aveau contracte cu Primăria să sponsorizeze un ONG pentru reabilitarea unor clădiri din Craiova.

Vasilescu a fost acuzată de mită, spălarea banilor și folosirea autorității și influenței sale pentru obținerea de bani sau alte avantaje. În luna martie 2016, în timpul investigațiilor, primarul a fost reținut pentru 24 de ore, dar tribunalul a respins sancțiunea de arest preventiv. Vasilescu a fost plasată în arest la domiciliu, pentru o săptămână, dar tribunalul a respins și această măsură. De asemenea, tribunalul a respins și măsura propusă de DNA privind supravegherea judiciară, astfel că Lia Olguța Vasilescu a fost judecată în stare de libertate. Ea a fost realeasă ca primar în iunie 2016.

În decembrie, tribunalul a respins mai multe probe aduse la proces împotriva ei și a retrimis cazul la DNA pentru o reevaluare. Cazul a rămas deschis.

Citiți aici Raportul integral al Departamentului de Stat al SUA

Te-ar putea interesa și: