Economistul și analistul financiar Iancu Guda atrage atenția asupra unui nou episod controversat în managementul companiilor de stat. Este vorba despre majorarea remunerațiilor membrilor consiliului de administrație de la TAROM, în contextul raportării unui profit în anul 2024.

Potrivit lui Guda, această creștere nu este justificată prin performanțe operaționale reale, ci prin lichidarea unor active strategice, ceea ce ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt recompensate deciziile la vârful industriei aviatice.

Iancu Guda: Profitul TAROM, pretext pentru majorarea indemnizațiilor

Economistul Iancu Guda atrage atenția că profitul raportat de TAROM în 2024 a fost folosit ca justificare pentru dublarea indemnizațiilor membrilor consiliului de administrație.

Astfel, aceștia au ajuns să primească 24.148 lei brut pe lună, față de 12.500 lei anterior. Decizia a fost votată în luna mai 2025, cu sprijinul Ministerului Transporturilor, ROMATSA și Compania Națională Aeroporturi București. Potrivit explicațiilor oficiale, performanța financiară a companiei ar fi motivat această măsură.

Explicația oficială invocă o performanță financiară remarcabilă în 2024, când TAROM ar fi înregistrat profit pentru prima dată în peste un deceniu.

Iancu Guda atrage atenția că rezultatul financiar nu provine din activitatea curentă, ci din vânzarea a patru aeronave și a unui slot valoros de pe aeroportul din Londra. Economistul subliniază că este vorba despre un artificiu contabil punctual, care nu reflectă o tendință sustenabilă de redresare a companiei.

Lipsa de competență în consiliile de administrație din aviație

Profitul raportat de TAROM nu este singura problemă, spune Iancu Guda. O analiză recentă realizată la nivel național de Asociația Companiilor Aeriene Românești Carpathia a scos la iveală deficiențe majore în componența consiliilor de administrație din domeniul aviatic.

Datele colectate arată că doar 17% dintre membrii CA au pregătire în aviație, în condițiile în care standardele internaționale OCDE recomandă o proporție de minimum 30-40%. În plus, peste 40% din aceștia au legături directe cu partide politice, iar 27% dețin simultan mandate în mai multe consilii, uneori chiar în trei instituții diferite.

Remunerații disproporționate în raport cu performanța aeroporturilor

Profitul invocat în cazul TAROM contrastează cu realitățile din alte unități ale industriei. Analiza prezentată de Iancu Guda arată că, în unele cazuri, membrii CA sunt remunerați generos chiar dacă aeroporturile respective nu au performanțe notabile.

La Timișoara, aeroportul aflat pe locul patru în țară ca volum de trafic în 2024, un membru CA primește lunar aproximativ 2.500 euro net. La Constanța, care ocupă poziția a 12-a, indemnizația ajunge la 2.800 euro net pe lună. Aceste diferențe ridică întrebări cu privire la corelarea veniturilor cu rezultatele și eficiența managerială.

Exemple controversate de numiri politice în funcții-cheie

Profitul nu justifică nici lipsa de transparență în numirile din industria de stat, susține economistul. Iancu Guda aduce în discuție și cazul Aeroportului Craiova, unde directorul general este Sorin Manda, cumnatul primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Acesta încasează lunar 20.000 lei, în ciuda faptului că nu are experiență în aviație.

Guda întreabă retoric dacă numirea a fost făcută în urma unui concurs și solicită publicarea criteriilor pe baza cărora a fost selectat directorul. În opinia sa, astfel de practici blochează progresul real în companiile de stat și împiedică implementarea unei reforme autentice, bazate pe profesionalism.

„Ce avem azi este o industrie blocată de numiri politice, rețele de interese și impostură profesională, în timp ce se vorbește de reformă doar în conferințe de presă. Este momentul sa dam exemple concrete de masuri ferme pentru eliminarea acestor sinecuri si reforma adevarata in companiile de stat, cu numiri profesioniste fara imixtiuni politice. Pestele de la cap se impute”, scrie el la sfârșitul postării.