Decizie definitivă a Curții Supreme: Guvernul României și Ministerul Finanțelor nu mai pot amâna plata salariilor restante ale magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că Guvernul este obligat să achite salariile restante ale magistraților și personalului din instanțe. Judecătorii avertizează executivul că respectarea hotărârilor judecătorești definitive este o obligație constituțională, nu un favor acordat bugetarilor, și arată că peste 400.000 de angajați din sectorul public au fost afectați de aceste blocaje bugetare.

Decizie definitivă a ÎCCJ: Guvernul este obligat să achite salariile restante ale magistraților și să respecte hotărârile judecătorești

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat joi, 15 octombrie, o decizie definitivă și executorie prin care obligă Guvernul României și Ministerul Finanțelor să asigure resursele bugetare necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale personalului din instanțele judecătorești.

Hotărârea, dată astăzi de Secția de contencios administrativ și fiscal a Instanței supreme, reconfirmă principiul fundamental conform căruia hotărârile judecătorești definitive sunt obligatorii pentru autoritățile executive.

Prin această decizie, ÎCCJ a menținut hotărârea anterioară a Curții de Apel București. Instanța supremă a confirmat astfel caracterul nelegal al conduitei Guvernului și a Ministerului Finanțelor, care au refuzat să aloce fondurile necesare pentru executarea unor obligații de plată certe, stabilite prin titluri executorii și recunoscute chiar prin actele normative destinate eșalonării acestora.

Statul nu poate refuza plata unor datorii pe care le-a recunoscut prin lege

Înalta Curte subliniază că o autoritate publică nu poate adopta acte normative prin care își asumă o datorie, pentru ca ulterior să refuze alocarea resurselor necesare achitării acesteia. O astfel de conduită contravine în mod direct principiilor legalității, securității raporturilor juridice și autorității de lucru judecat.

Deși ordonatorul principal de credite al instanțelor a fundamentat și a solicitat în mod repetat fondurile necesare, executivul a ignorat aceste demersuri.

Magistrații arată că această lipsă de cooperare a continuat de o manieră ostentativă sub actualul Guvern, afectând stabilitatea financiară a sistemului de justiție.

Executarea hotărârilor judecătorești nu depinde de voința politică sau de prioritățile bugetare

În comunicatul de presă, ÎCCJ reamintește că respectarea Constituției, a legilor și a hotărârilor judecătorești definitive nu reprezintă o decizie opțională pentru puterea executivă.

Guvernul dispune de o anumită marjă de apreciere în gestionarea resurselor publice, însă această atribuție trebuie exercitată strict în limitele cadrului legal și constituțional.

Marja de apreciere bugetară nu poate fi transformată într-un pretext pentru neexecutarea obligațiilor legale. Instanța supremă subliniază că platilitățile stabilite prin hotărâri definitive nu constituie o concesie sau un favor făcut de Guvern anumitor categorii profesionale, ci reprezintă o obligație juridică inerentă statului de drept.

Disfuncționalitatea salarială afectează peste 400.000 de angajați din sectorul public

Pentru a contura dimensiunea reală a fenomenului, ÎCCJ prezintă date statistice din care rezultă că peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaționale au acționat în instanță statul român pentru recunoașterea unor drepturi salariale.

Aceste cifre demonstrează că litigiile nu reprezintă o problemă izolată a sistemului judiciar, ci o disfuncționalitate sistemică a întregului cadru normativ.

Reducerea acestei probleme la o simplă dispută referitoare la salariile magistraților ignoră realitatea și impactul asupra sutelor de mii de bugetari.

Reprezentanții Instanței Supreme precizează că în acest caz nu se discută despre acordarea unor privilegii, ci despre aplicarea legii și acordarea drepturilor deja recunoscute prin hotărâri judecătorești.

Decizia ÎCCJ este definitivă și executorie pentru Guvernul României

În calitate de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, ÎCCJ a solicitat alocarea fondurilor pentru stingerea tuturor obligațiilor restante față de personal.

Decizia pronunțată este definitivă, executorie și nu mai poate fi supusă niciunei căi de atac.

„Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă că autoritatea puterii judecătorești, efectivitatea drepturilor recunoscute de instanțe și respectarea principiului separației puterilor în stat nu pot fi subordonate unor decizii administrative discreționare.

Respectarea drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive nu poate fi înlocuită prin retorică publică, iar disciplina bugetară nu poate fi invocată pentru a justifica neexecutarea legii”, se arată în finalul comunicatului ÎCCJ.

Instanța Supremă a mai publicat și o serie de precizări (vezi aici) pentru combaterea dezinformării promovată în spațiul public privind restanţele salariale din justiţie.