Agricultura a avut o pondere foarte mare anul trecut la creșterea economică înregistrată, chiar mai mare decât în 2011. Din nou, se vede că economia autohtonă nu reușește să își găsească drumul firesc de creștere și depinde de sectoare în care incertitudinea, dictată de vreme, spre exemplu, este foarte importantă.

O parte chiar mai importantă din creșterea PIB a revenit industriei. Ceea ce, teoretic, este un lucru foarte bun. Numai că și în acest caz avem probleme: industria s-a susținut pe baza exporturilor efectuate, ceea ce înseamnă că, în caz de scădere a cererii externe, industria nu mai reușește să crească la fel. Sau nu mai reușește deloc.

Din creșterea totală de 3,5% a PIB consemnată de INS pentru anul trecut, două treimi a venit din industrie, adică 2,3%, iar o treime din agricultură, echivalentul a 1,1%. Ponderea industriei în formarea PIB a fost de 30%, iar cea a agriculturii a ajuns la 5,6%. Valoarea estimată a produsului intern brut pentru 2013 este de 631,1 miliarde lei în prețuri curente, adică circa 140 miliarde euro. Cu un procentaj foarte mic au contribuit la creștere și sectorul informațiilor și comunicațiilor, precum și cel al tranzacțiilor imobiliare.

Deficitul comercial va crește

Contribuții negative la formarea PIB au avut, printre altele, construcțiile, comerțul cu ridicata și amănuntul și intermedierile financiare și asigurările. În toate aceste sectoare s-a reflectat cel mai bine criza, iar întârzierea revenirii lor arată că dificultățile încă nu au trecut.

Unul dintre cele mai importante sectoare pentru formarea PIB este cel al consumului final al populației, care a avut o pondere de 60,9% în PIB, în urcare cu 1,4 procente față de anul trecut. Cheltuielile populației au crescut față de 2012 cu 0,9%, o majorare firavă și îngrijorătoare pentru prognozele din acest an, care iau în calcul o revenire mai accentuată a consumului. De altfel, se pot identifica mai multe sectoare cu probleme în ceea ce privește contribuția viitoare la creșterea economică.

Pe lângă agricultură, care nu știm dacă va performa la fel de bine anul acesta, avem și dependența de exporturi a industriei. Dacă anul trecut am avut un deficit de cont curent redus datorită evoluției exporturilor și a importurilor, situația se va modifica substanțial în următorii ani. Comisia Națională de Prognoză estimează că deficitul balanței comerciale se va adânci în următorii patru ani, de la 5,7 miliarde euro, în acest an, până la 7,48 miliarde euro în 2017.

Ca procent în PIB, deficitul comercial va urca de la 3,8%, anul acesta, până la 4,2% peste patru ani. Iar estimările indică o majorare anuală a exporturilor de peste 7%, astfel încât să ajungă valoric la 65,7 miliarde euro în 2017. Aproximativ la fel vor crește și importurile, cu 6,6% pe an, până la un total de 73,18 miliarde euro în 2017. Adâncirea deficitului de cont curent, până la 2% din PIB peste patru ani, va fi foarte greu de acoperit dacă investițiile străine directe și intrările de capital nu își revin.