Facturile fiscale nu vor mai fi obligatorii din 1 ianuarie 2007. Schimbarea va provoca pierderi de milioane de euro tipografiilor acreditate şi distribuitorilor, şi riscă să semene harababură în sistem. Chiar şi Imprimeria Naţională îşi va diminua cifra de afaceri cu 6-7,5%.

„Cifra de afaceri pe care o realizăm din tipărirea formularelor cu regim special reprezintă în acest moment aproximativ 30% din total. Ponderea a scăzut de-a lungul anilor. În parte, a fost o diminuare voită, pentru că ştiam că, odată cu 1 ianuarie 2007, se va renunţa la această formă a formularelor fiscale“, spune Cristina Stan, reprezentanta tipografiei Publirom.

„Şi noi suntem afectaţi de noile modificări de natură fiscală. Tipărirea formularelor personalizate cu regim special are o pondere, pentru imprimeria noastră, de 16% din totalul cifrei de afaceri, ceea ce înseamnă 500.000 de lei“, declară Camelia Butu, director imprimeria Mirton din Timişoara. Silviu Verba, administrator la GrafoPrint Timişoara, este mult mai drastic: „Noi facem 4% din totalul facturilor din România. Pierdem bani, dar mai grav este că, de la 1 ianuarie, se va deschide sezonul la evaziune fiscală. Sistemul actual care implică sectorul privat în combaterea infracţiunilor economice va fi distrus.“
Începând cu data aderării, dispare regimul special al facturilor fiscale. Prin urmare, acestea nu vor mai fi obligatorii. Ceea ce înseamnă că facturile fiscale nu vor mai fi tipărite doar cu avizul Imprimeriei Naţionale. Mai mult, acestea pot fi tipărite pe imprimantă, în orice birou, de către firma emitentă.
Să fim bine înţeleşi, facturile în sine nu dispar! Ele vor putea fi emise electronic sau pe hârtie, cu respectarea unor cerinţe cuprinse în legislaţie. La achiziţiile intracomunitare, se vor folosi facturile electronice, în vreme ce la tranzacţiile locale se vor utiliza facturile fiscale obişnuite. Este de presupus că o mare majoritate a firmelor vor lucra cu facturi tipărite. „Este o măsură care ne aliniază la normele UE. Dar nu ştiu în ce măsură nu atât firmele, cât inspectorii fiscali se vor obişnui să lucreze în noul sistem“, a spus Daniel Anghel, director Tax & Legal services, PriceWaterhouseCoopers.
Garda Financiară afirmă că, deşi va presupune un volum mai mare de lucru, controlul agenţilor economici nu va fi afectat. „Vom avea o perioadă cu controale încrucişate (şi la furnizor, şi la cumpărător, n. red.) mai multe“, a declarat Adrian Cucu, comisar-şef Garda Financiară.
Din anul 2003, piaţa formularelor tipizate în regim special de tipărire privind activitatea financiară şi contabilă s-a liberalizat, în prezent fiind peste 50 de tipografii abilitate, dintre care cinci sunt cu capital de stat „Imprimeria Băncii Naţionale“, Fabrica de Timbre, Poligrafia „Bucureştii Noi“, Tipografia Filaret şi imprimeria „Coresi“ Ardealul. Imprimeria Naţională gestionează sistemul naţional de înseriere şi numerotare. De asemenea, deţine din 2005 baza de date a agenţilor economici şi a delegaţilor care cumpără facturi. Baza de informaţii este accesată de ANAF, Garda Financiară, Poliţie, Parchet. „Sistemul în sine a permis oprirea de la achiziţia de formulare a agenţilor economici inactivi, comunicaţi lunar de ANAF“, spune Dan Docan, directorul general al Imprimeriei Naţionale. Inactivii au fost consideraţi principala sursă de facturi în alb, folosite pentru acoperirea unor cheltuieli nejustificate. „Piaţa neagră a dat înapoi în ultimii ani“, afirmă Adrian Cucu, fără să precizeze însă gradul de reuşită sau dimensiunile pieţei în discuţie.
Soluţii
de criză
Potrivit unor surse din industrie, cele peste 50 de imprimerii care tipăresc facturi fiscale realizează, din această activitate, o cifră de afaceri de 30 de milioane de euro anual. Chiar dacă lovitura pare teribilă, foarte puţini trăiesc numai din facturi, majoritatea anticipând sincopa şi pregătindu-se pentru a contracara scăderea veniturilor. „Ne-am orientat deja spre investiţii în utilaje pentru tipărituri cât mai variate“, a spus Camelia Butu, director la Imprimeria Mirton. „Formularele fiscale se vor păstra, şi o parte din clienţi vor alege în continuare să tipărească la noi, însă nu se va mai utiliza hârtia securizată şi înserierea centralizată la Imprimeria Naţională“, a conchis Cristina Stan, de la Publirom.
La o cifră de afaceri de 160 de milioane lei, pentru a recupera pierderile de 10-12 milioane după dispariţia facturilor, Imprimeria Naţională participă la licitaţia organizată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru Cardul European de Asigurări. De asemenea, în perioada imediat următoare, participă la două licitaţii internaţionale, împreună cu corporaţia americană 3M, pentru tipărirea marcajelor la băuturi alcoolice şi ţigarete în Mexic, Turcia şi Pakistan.
Ameninţaţi serios, tipografii şi-au strâns rândurile şi susţin că este necesar în continuare un sistem de monitorizare a facturilor fiscale emise de agenţii economici pe suport de hârtie, cu tehnică de calcul proprie. Măsura se poate implementa astfel încât sistemul actual şi cel nou să funcţioneze în paralel, perioadă în care Ministerul Finanţelor poate organiza activitatea după noile reguli.
Ţările europene stopează evaziunea prin diverse metode, de exemplu, în Italia, există tipografii abilitate pentru realizarea facturilor cu sistem monitorizat de înseriere, în Grecia se instalează o „memorie fiscală“ între calculator şi imprimanta care tipăreşte facturile, iar în Germania, există un sistem informatic care raportează seriile utilizate. Ministerul Finanţelor trebuie să intervină.