Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Actualitate

De ce România trebuie să susțină reforma regulilor fiscale în UE

Autor: | | 1 Comentarii | 868 Vizualizari

Nu există reuniune formală sau informală în care să nu se discute despre reforma guvernanței în Uniunea Europeană.

Fie că este vorba despre arhitectura instituţională, de adaptarea şi flexibilizarea regulilor fiscale, de politica externă şi de securitate comună sau migraţie, divergenţele din cadrul Uniunii Europene sunt din ce în ce mai pronunţate.

În fapt, acest proces nu reprezintă decât statuarea unor tensiuni acumulate în ultimii ani, mai ales în perioada de criză şi postcriză.

Peste aceste fenomene interne apar nişte presiuni externe. Războaiele comerciale, imigraţia, Brexitul şi discuţiile legate de sancţiunile împotriva Rusiei nu pot decât să accentueze faliile între ţările din Nord şi cele din Sud. Inadaptarea proiectului european la eterogenitatea evidentă de viziune politică, socială, economică şi culturală îl predispune la fricţiuni din ce în ce mai accentuate. Tocmai de aceea se vorbeşte tot mai mult în ultimul timp de Europa cu mai multe viteze sau Europa cluburilor. Într-un târziu se recunosc diferenţele între ţări şi se validează de fapt că Uniunea Europeană nu poate cuprinde 28 de Germanii. Este necesar un proiect european adaptat realităţii.

Dar nu despre guvernanţa instituţională, politică sau socială vroiam să scriu astăzi. Ci despre ceva la fel de important, dacă nu mai important. Reforma regulilor fiscale europene este tema care va exploda în curând. Respingerea bugetului Italiei şi faptul că Belgia şi Italia au fost exonerate de intrarea în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv, deşi nu îndeplinesc criteriul reducerii datoriei publice (cu toate că au depăşit cei 3 ani perioadă de tranziţie acordată de la ieşirea din Procedura de Deficit Bugetar Excesiv, s-a votat exceptarea lor de la intrarea în PDBE) sunt doar două dintre semnale. Statistica siderantă prin care se arată că între 1998 şi 2015 un număr de 16 ţări din 19 au depăşit criteriul deficit bugetar >3% din PIB nu reprezintă decât un alt indiciu important privind nevoia reformării sistemului de reguli fiscale la nivelul UE. Mai mult, după anul 2008 un număr de 24 de ţări au făcut subiectul Procedurii de Deficit Bugetar Excesiv.

Reguli fiscale complicate, netransparente, greu de monitorizat şi evaluat (manualul de aplicare Vade Mecum on the Stability and Growth Pact ediţia 2018 are nu mai puţin de 220 pagini!), prociclice (mult prea laxe precriză dar inducând mai multă austeritate în timpul crizei), cu probleme grave de măsurare (estimarea PIB potenţial şi a soldului bugetar structural incumbând numeroase incertitudini), inadaptate ţărilor în dezvoltare sau celor care îşi măresc cheltuielile de înzestrare militară în mod excepţional, aceste condiţionalităţi sunt din ce în ce mai mult blamate atât de ţările care le respectă cât şi de cele care nu le pot îndeplini.

 

Voci relevante la nivelul Comisiei Europene, miniştri de finanţe din Zona Euro dar şi think thank-uri influente la nivel european (a se vedea analizele Bruegel Institute) vorbesc despre nevoia simplificării, flexibilizării şi adaptării sistemului de reguli fiscale la realitatea economică, socială şi politică europeană a anului 2018. Modelul european ghidat după asemănarea sistemului instituţional german nu mai poate rezista mult timp.

În acest sens, chiar Bundesbank (2014) arată că "estimarea output gap are un asemenea grad de incertitudine încât diferenţa dintre valorile anuale revizuite ale decalajului de producţie şi valorile estimate iniţial este mai mare decât valoarea însăşi a output gap-ului". Mai mult, apar diferenţe de semn între estimarea iniţială şi cea revizuită ceea ce înseamnă imposibilitatea fundamentării unor politici macroeconomice consistente. Siderant, Fatas şi Summers (2018) descifrează un cerc vicios incredibil în Uniunea Economică şi Monetară - "o creştere economică mai redusă este văzută ca ceva structuralastfel încât estimările PIB ului potenţial au fost revizuite şi au împins decidenţii de politici macroeconomice să creadă în nevoia de ajustare fiscală dură, proces care a dus mai departe la reducerea PIB potenţial, ceea ce a validat estimările pesimiste iniţiale".

Un grup de autori (Darvas et al, 2018), pe baza propunerilor făcute de (Claeys et al, 2016; Benassy-Quere et al, 2018; Feld et al, 2018), propune eliminarea actualului sistem de reguli şi introducerea unei reguli fiscale bazată pe corelaţia dintre dinamica cheltuielilor publice şi dinamica creşterii PIB nominal. În sensul în care rata de creştere a cheltuielilor primare nominale nu trebuie să depăşească rata de creştere a PIB nominal pe termen lung. Și în plus regula privind datoria publică să rămână. Estimările realizate de autori indică o serie de avantaje ale acestui sistem simplificat de reguli: mai transparent, mai simplu, uşor de monitorizat, putere anticiclică, incertitudine redusă în măsurare s.a.

Implementarea acestui sistem ar trebui fundamentată de un Consilii Fiscale cu adevărat independente, care să ajute pe partea de modelare şi evaluare a regulilor fiscale, printr-o bună colaborare cu Comisiile de Buget Finanţe din Parlamentele Naţionale, aşa cum prevede una dintre condiţiile identificate de OECD pentru a a se asigura independenţa efectivă a unor astfel de organisme.

 

Este o soluţie bună şi România ar trebui să agreeze şi să susţină aceste principii, cu câteva amendamente. Rata de creştere a cheltuielilor trebuie să excludă, în afară de dobânzi - aşa cum spun autorii - şi cheltuielile cu inovarea cercetarea dezvoltarea dar şi cheltuielile suplimentare cu înzestrarea militară mai ales pentru ţările aflate la Granita de Est a UE. Regândirea sistemului de reguli fiscale trebuie făcută astfel încât să se asigure o marjă mai mare de dezvoltare şi implicit convergenţă pentru ţările din Est.

Dar cât de bun a fost sistemul de reguli fiscale actual, cel bazat pe estimarea de PIB potenţial, output gap şi sold bugetar structural în cazul României? Cât de mari au fost erorile de estimare şi cât de puternice au fost diferenţele de măsurare în timp real, conform metodologiei indicate de Comisia Europeană? Este potrivit noul sistem de reguli fiscale în situaţia României?

În cazul sistemului actual, din tabelul de mai jos se pot observa pentru cazul României diferenţe mari între 0,2 si 1,6 pp în cazul output gap plus diferenţe de semn(asta însemnând că iniţial economia era în decalaj recesionist iar la revizuire în decalaj expansionist?!) iar în cazul soldului structural diferenţe cuprinse între 0,4 şi 1,7 pp ceea ce efectiv este prea mult. Sistemul nu poate funcţiona.

 

În ceea ce priveşte soliditatea noii reguli fiscale propuse şi fezabilitatea ei putem observa în tabelul de mai jos modul în care putea funcţiona o astfel de regulă în cazul României.

La o analiză anuală se poate observa că rata nominală de creştere a cheltuielilor bugetare primare s-a aflat sub rata de creştere a PIB nominal în anii 2011-2014 şi 2016 şi la un nivel superior faţă de referinţa considerată în anii 2010 şi 2017. Dacă din cheltuielile bugetare primare excludem cheltuielile excepţionale de înzestrare militară şi clauza de investiţii - aşa cum ar fi normal - înseamnă că noul sistem de reguli poate funcţiona în cazul României şi probabil poate asigura o marjă sustenabilă de dezvoltare.

Este evident că reforma regulilor fiscale trebuie făcută rapid. Altfel rămâne întrebarea "Dacă regulile fiscale actuale au fost atât de bune de ce peste jumătate dintre ţările UE nu îndeplinesc criteriul datoriei guvernamentale, 17 ţări din UE28 nu îndeplinesc regula fiscală privind deficitul structural în anii 2017 si 2018 cumulativ iar 10 ţări nu îndeplinesc criteriul reducerii datoriei guvernamentale spre ţinta de 60% din PIB?".

Referinţe (selectiv)

Bundesbank (2014) ‘On the reliability of international organisations’ estimates of the output gap’, Deutsche Bundesbank Monthly Report, 2014

Fatás, Antonio and Lawrence H. Summers (2018) ‘The Permanent Effects of Fiscal Consolidations’, Journal of International Economics, 112

Darvas, Zsolt, Martin, Philippe and Ragot, Xavier (2018) ” European fiscal rules require a major overhaul”, Policy Contribution 18, Bruegel

Claeys, Grégory, Zsolt Darvas and Alvaro Leandro (2016) ‘A Proposal to Revive the European Fiscal Framework’, Policy Contribution 17, Bruegel

Bénassy-Quéré, Agnes (coord) (2018) ‘Reconciling Risk Sharing with Market Discipline: A Constructive Approach to Euro Area Reform’, CEPR Policy Insight, 91

Feld, Lars P., Christoph M. Schmidt, Isabel Schnabel and Volker Wieland (2018) ‘Refocusing the European Fiscal Framework’, VoxEU.org, September

Date şi simulări pentru România - Comisia Naţională de Prognoză, www.cnp.ro

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.