Dupa privatizarea asistentei medicale primare, a venit acum randul unitatilor spitalicesti sa adopte metode moderne de finantare si sa elimine costurile inutile.
Fondurile disponibile pentru functionarea sistemului sanitar in actuala formula nu ajung pentru asigurarea intregului pachet de servicii medicale pentru toata lumea si la acelasi nivel de calitate. Estimarile Bancii Mondiale pentru reabilitarea a 70.000 de paturi de spital se cifreaza la 2,5 miliarde de dolari, din care 1,5 miliarde pentru modernizarea cladirilor si un miliard pentru dotarea cu echipamente.
Pe de alta parte, in cele 417 spitale din Romania exista un excedent de paturi, pentru care nu se mai justifica cheltuielile. De aceea se impune restrangerea serviciilor gratuite ce vor fi finantate in continuare din fondurile asigurarilor publice de sanatate. Aceste fonduri sunt constituite din contributia de 7% pe care o platesc atat angajatii, cat si angajatorii. „In acest sens va fi definit pachetul minimal de servicii medicale acordate gratuit sau vom specifica serviciile ce nu vor mai fi decontate de Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate”, declara Ion Bazac, secretar de stat in Ministerul Sanatatii si Familiei.
Practic, aceste servicii medicale care nu vor mai fi decontate de CNAS vor fi oferite de sectorul privat. Si aici nu este vorba numai de o simpla consultatie sau de aer conditionat in rezerva de la spital. Se creeaza premisele ca in cadrul unitatilor spitalicesti existente, pacientii sa fie tratati in sistem privat, prin inchirierea dotarilor pentru efectuarea de interventii chirurgicale, a aparaturii de investigatii de inalta performanta etc. Aceasta reprezinta ingrijirea medicala privata in spitale publice, fara ca plata sa mai fie facuta de CNAS.
Plata va fi facuta direct din buzunar ori prin asigurarea suplimentara (privata) de sanatate sau pe baza
unor contracte incheiate de societati comerciale cu fonduri private de asigurari pentru propriii angajatii. Pentru trecerea la noul sistem va trebui elaborata Legea asigurarilor suplimentare private de sanatate. Deci, fiecare dintre noi, pe langa cotizatia de 7% din salariu, va trebui sa plateasca in plus 3-4% pentru asigurarea suplimentara de sanatate, daca doreste sa beneficieze de servicii medicale mai bune. Procentele nu sunt sigure, contributia obligatorie, de exemplu, putand fi micsorata la 5%, insa acest lucru va fi cunoscut cu exactitate in momentul promulgarii legii.
Mai putine servicii gratuite
Chiar daca nu a fost definit pachetul minimal (de baza) al serviciilor medicale care vor fi acordate gratuit pentru persoanele asigurate in cadrul sistemului public, acesta va cuprinde, cu siguranta, serviciile de urgenta si episoadele acute de boala. Pentru multe interventii chirurgicale sau investigatii sofisticate, care nu sunt considerate ca facand parte din categoria urgentelor, pacientii vor fi trecuti pe liste de asteptare. Cei care sunt asigurati suplimentar la o societate privata vor beneficia de un tratament preferential, intrucat plata serviciilor medicale va fi facuta de catre asigurator.
Functionarea noului sistem implica extinderea sectorului privat in ingrijirea sanatatii. Prima etapa va fi caracterizata de dezvoltarea ingrijirii medicale private in spitale publice cu contributie (coplata) finantata prin asigurarea de sanatate privata. Aceasta inseamna conditii de cazare superioare in spitale publice. „Aceasta nu inseamna diferente in calitatea actului medical propriu-zis. Dimpotriva, prin aplicarea noului sistem, sistemul public de asigurari de sanatate isi va putea finanta mai bine activitatea proprie, fiind degrevat de de plata
unor servicii medicale”, afirma Ion Bazac, secretar de stat in Ministerul Sanatatii si Familiei.
Romania adopta practicile internationale
Introducerea serviciilor private ale caror costuri sunt cunoscute de populatie va determina eliminarea platilor neoficiale. Totodata, se ofera posibilitatea medicilor sa-si creasca in mod oficial veniturile. Sistemul este practicat pe larg in multe state din lume. In Marea Britanie exista cateva exemple de integrare a unor spitale private cu spitale publice, folosite in comun, si de utilizare in comun a salilor de operatie si a unitatilor de diagnostic. In Franta, participarea predominanta a sectorului privat se face, in general, prin contractarea spitalelor conduse privat de catre agentiile guvernamentale, pentru a oferi servicii de asistenta medicala in regim public.
Sisitemul integrat din Australia cuprinde: ingrijire medicala privata in spitale publice cu contributie (coplata) finantata prin asigurarea de sanatate privata; spitale private care acopera 30% din ingrijirea medicala de urgenta; management privat in 15 spitale din sectorul public; contractarea anumitor servicii – atat clinice, cat si nonclinice cu sectorul privat. Pentru Romania, privatizarea partiala a sistemului de sanatate va conduce la cresterea calitatii serviciilor, la posibilitatea de a opta pentru un anumit spital si imbunatatirea accesului la serviciile medicale, in special in cazurile in care sistemul public este suprasolicitat.
Pentru a atrage investitorii si a imbunatati finantarea sistemului de sanatate, trebuie rezolvate cateva probleme, de natura legislativa in primul rand: asigurarea cadrului legal pentru functionarea parteneriatului public-privat prin introducerea legii asigurarilor private de sanatate, eliminarea restrictiilor pentru finantarea si functionarea spitalelor si modificarea contractelor incheiate cu casele de asigurari de sanatate.
Spitalele comunale excluse din sistem
In sistemul sanitar exista un surplus de paturi de spital. Sunt chiar spitale intregi, situate in general in mediul rural, care nu-si mai justifica existenta. De exemplu, sunt unitati din categoria spitalelor comunale sau orasenesti care cheltuiesc sume de 400 – 500 milioane pe an, desi sunt situate la distante de 30 – 40 km de centre medicale mari. In aceste cazuri este mult mai eficienta inlocuirea lor cu o statie de ambulanta care sa transporte bolnavii la cel mai apropiat spital. In prezent, in Romania sunt 417 spitale, numar care depaseste cu mult necesarul real. Viitorul acestora va fi decis de comisiile de analiza infiintate in acest scop. Sunt luati in calcul urmatorii factori: modul in care sunt finantate, incadrarea cu personal de specialitate, numarul de bolnavi internati, fluxul de pacienti. Pe baza rezultatelor care vor fi obtinute pana la sfarsitul anului, se va decide fie pastrarea in cadrul sistemului asigurarilor de sanatate, fie cedarea acestora catre terti. Cel mai probabil, o buna parte din aceste unitati vor fi transferate la MMSS, in vederea infiintarii de aziluri sau case de sanatate. Avantajul lor il reprezinta incadrarea cu personal calificat.
