Haos. Brambureala. Vesnice modificari. Asa se spune in ultimii zece ani despre ceea ce se intampla in scoli. Parintii, elevii si profesorii sunt nemultumiti ca nu stiu din timp ce urmeaza si ca tot timpul se schimba ceva. Cei care au condus invatamantul in ultimul deceniu numesc ,,reforma,, aceasta nesfarsita schimbare.
Intr-un an, ,,se duc,, la scoala circa 3.300.000 de elevi si 300.000 de cadre didactice, deci raspunderea pentru ceea ce se intampla cu ei este foarte mare pentru ca, alaturi de familiile lor, inseamna cel putin un sfert din populatie. Asa s-ar putea explica trecerea lenta, cu hopuri si scandaluri, de la invatamantul comunist la unul modern, european.
Primele schimbari notabile s-au produs in perioada 1992-1994, cand s-a renuntat definitiv la manualele cu poza lui Ceausescu pe prima pagina si au aparut primele manuale ,,periate,, de balastul mesajelor comuniste si al informatiilor ,,umflate,,, care nu corespundeau realitatii.
Primii care au avut parte cu adevarat de ,,reforma,, au fost copiii care au intrat in clasa intai in anul 1995 si care au gasit pe banci manuale elaborate modern, pe banii Bancii Mondiale si ai Guvernului Romaniei. Prima generatie de elevi care a invatat numai dupa programe si manuale noi va termina clasa a XII-a in anul 2007.
Banca Mondiala a contribuit cu 73 de milioane de dolari, alaturi de Guvernul Romaniei, pentru toate manualele alternative necesare celor opt clase obligatorii. Editarea lor s-a facut dupa licitatii publice, mult comentate si contestate. Din 1998, elevii ,,de primara,, au mai avut parte de o schimbare majora: scolarii primesc calificative in loc de note, iar in loc de premii si coronite, diplome. Din anul 1999, ei invata in doua semestre in loc de trei trimestre, dar au o vacanta in plus fata de ceilalti elevi, in noiembrie. In 2000, au mai facut un experiment: Andrei Marga a decis ca scoala sa incepa la 1 septembrie, din dorinta ca Romania sa se apropie de cele 185-190 de zile de scoala din Europa. Cel mai mare numar de zile se va atinge abia din toamna, cand va incepe un an scolar de 179 de zile, iar experimentul cu scolari in clase de la 1 septembrie ,,a cazut,, dupa doar un an.
Numarul bobocilor din aceasta toamna va fi aproape dublu, pentru ca noua Lege a invatamantului prevede ca scoala sa inceapa la varsta de sase ani, asa ca va fi cea mai numeroasa generatie din istoria tarii: 460.000 de copii in clasa I. Cand Ecaterina Andronescu a anuntat noutatea, medicii si parintii au contestat decizia, dar nu pentru ca la sase ani nu se poate invata, ci pentru ca scolile nu sunt pregatite sa aiba grija de copii de sase ani: mobilierul este prea ,,mare,,, orele prea ,,lungi,,, nu sunt suficente scoli cu program de semiinternat, invatatorii nu sunt pregatiti pentru copii atat de mici etc. Pana la urma, Parlamentul a decis: parintele care nu vrea sau nu poate sa-si trimita copilul la sase ani poate cere amanarea cu un an.
Admiterea la liceu,
in fiecare an altfel
Elevii de gimnaziu au fost ,,bombardati,, cu schimbari. Cele mai controversate au fost manualele alternative finantate de Banca Mondiala, scrise in majoritate de angajatii ministerului care, ca printr-o minune, castigau licitatiile secrete. Cel mai mare scandal, care a dus si la eliberari din functie, a fost provocat de secretarul de stat Corneliu Fronescu, al treilea adjunct al lui Andrei Marga. El este autorul a numeroase manuale alternative, multe pentru acelasi an de studiu.
Insa cele mai mari si mai multe nemultumiri le-a produs admiterea in liceu, mereu altfel dupa 1998. Pana la aceasta data, ca sa devina liceeni, absolventii de gimnaziu sustineau examen la liceul visat, iar cei ,,picati,, se duceau la scolile profesionale si de ucenici. In 1999 a aparut, potrivit legii din 1997, examenul de capacitate. In acel an, admiterea s-a facut tinandu-se cont de rezultatele la acest examen, plus o testare organizata de liceele unde se facea inscrierea. Anul urmator, testarile au fost eliminate pentru ca fusesera
o catastrofa, iar admiterea
in liceu s-a facut pe baza mediilor la capacitate si din gimnaziu. A fost un adevarat balamuc: copiii au plans, parintii au spart
geamuri si au protestat in strada, motiv pentru care in anul 2000, admiterea s-a realizat pe transe de medii.
Anul urmator, Ecaterina
Andronescu a venit si ea cu noutati: repartizarea computerizata, potrivit mediei si sutelor de optiuni. Mii de copiii au ajuns in alta parte decat si-au dorit
pentru ca gresisera codurile
scolilor, alta ,,inovatie,, a lui Andronescu. Anul trecut, cifra de scolarizare a fost gandita pentru 30 de elevi intr-o clasa, limita maxima permisa de lege, iar repetentii si cei care si-au schimbat domiciliul au ramas ,,pe-afara,,. La anul, noua lege elimina examenul de capacitate, dar trecerea in clasa a IX-a va fi tot o aventura, pentru ca s-au ,,inventat,, teste nationale, programate la sfarsitul anului scolar.
,,Examenul de capacitate,, marca sfarsitul unui ciclu de
invatamant, gimnaziul, deci
nu se mai justifica o data cu trecerea la invatamantul obligatoriu de zece ani. Ministrul Alexandru Athanasiu a propus o dezbatere publica despre modalitatea
de trecere in clasa a IX-a
si asteapta sugestii si propuneri, 30 de zile, apoi va decide la cate discipline se vor sustine aceste teste. Din anul scolar 2003-2004, elevii claselor a VIII-a vor fi
notati dupa criterii nationale,
o premiera in Romania, astfel incat toate notele sa fie acordate cu aceeasi exigenta in toate
scolile din Romania,,, ne-a
declarat Adrian Stoica, directorul Serviciului National de Evaluare si Examinare (SNEE), care coordoneaza si elaboreaza subiecte pentru toate examenele nationale.

scoala obligatorie
In Europa

In tarile europene, se invata 185-190 de zile lucratoare, iar in Romania, din toamna se va face scoala 179 de zile.
Anglia    de la 5 la 16 ani (11 ani)
Austria     de la 6 la 15 ani (9 ani)
Belgia     de la 6 la 15 ani (9 ani)
Bulgaria    de la 7 la 16 ani (9 ani)
Cehia    de la 6 la 15 ani (9 ani)
Franta    de la 6 la 16 ani (10 ani)
Germania    de la 6 la 16 ani (10 ani)
Grecia    de la 6 la 15 ani (9 ani)
Irlanda de Nord     de la 4 la 16 ani (12 ani)
Italia    de la 6 la 15 ani ( 9 ani)
Olanda    de la 5 la 16 ani (11 ani)
Spania    de la 6 la 16 ani (10 ani)
Ungaria    de la 5 la 18 ani (13 ani)

Bacalaureatul in UE
· Franta – trei tipuri (in functie de profilul liceului), doua probe in clasele XI si XII si opt probe la sfarsitul scolii
· Olanda – un examen cu cinci probe si prezentarea unui proiect.
· Italia – trei probe scrise si una orala
· Germania – (diferite in landuri) patru-cinci discipline, cu probe orale sau scrise.

diplome valabilE
In europa

De ce se fac atat de multe schimbari? ,,In Europa, spune Daniela Garbea, director general in Ministerul Educatiei, acum sunt recunoscute doar diplomele din scolile profesionale, de ucenici si postliceale, adica muncitorii calificati.,, Diploma de bacalaureat este ,,buna,, doar pentru continuarea studiilor in cazul bursierilor. Din 2007, cand ,,iese,, prima generatie care a studiat dupa standarde europene si care a obtinut certificate de calificare de nivel I, II sau III, teoretic piata muncii europeana ar trebui sa primeasca romanii la egalitate cu propriii muncitori.
Insa nici un ministru nu s-a ocupat de cel mai important factor de succes: cadrele didactice. Profesorii nu au fost scoliti, schimbarile din scoli nu le-au fost prezentate pe indelete, ci s-au ,,trezit,, cu ele si fiecare s-a descurcat cum a stiut. Urmarea este ca in fiecare an circa 200.000 de tineri nu reusesc sa obtina o diploma de studii. ,,Din pacate, pentru pregatirea profesorilor nu a existat o strategie coerenta. Putini profesori au fost pregatiti, cateva zile sau si mai putin, in cascade, urmand ca ei, la randul lor, sa pregatesca pe altii. Reforma nu se poate fara ca profesorii sa stie ce trebuie sa faca,,, a declarat Adrian Stoica, directorul SNEE si consilier al ministrului Athanasiu.r
r
Cinci ministri In 11 anir
r
ECATERINA ANDRONESCUr
A fost ministrul educatiei si cercetarii in perioada 2000-2003.r
Ce a facut:r
• in 2001 a introdus repartizarea computerizata in licee, in functie de medii si optiunir
• a desfiintat scoli din mediul rural cu putini elevi si a introdus transportul scolar cu microbuzer
• a infiintat scolile de arte si meserii pentru care a aprobat programe noir
• a introdus testele grila la examenul de bacalaureat, in 2003r
• a propus o noua lege pentru invatamantului preuniversitar, care a intrat in vigoare in iunie 2003 si prin care se prelungeste invatamantul obligatoriu la zece ani, se introduce varsta de intrare in scoala la sase ani, se elimina examenul de capacitate, se infiinteaza testarile nationale in clasa a VIII-ar
• a limitat numarul manualelor alternative la o disciplina la treir
• a introdus in 1.100 de licee din tara retele de calculatoare.r
r
ALEXANDRU ATHANASIUr
Este ministrul educatiei, cercetarii si tineretului, din iunie 2003.r
Ce a facut:r
• a interpretat noua lege in favoarea elevilor care sustin bacalaureatul: probele promovate sunt recunoscute si se repeta doar cele ratate;r
• a propus subiecte combinate la Bacalaureat 2004r
• elevii claselor devenite obligatorii, r
IX-X, vor primi manuale gratuiter
• din toamna, elevii claselor a VIII-a vor primi note pe baza unor criterii nationaler
• scolile vor fi finantate in functie de numarul de elevi, iar banii vor fi gestionati de directorii acestorar
• a promis ca va elimina erorile din actualele manuale alternativer
• trebuie sa aprobe noile programe pentru clasele IX si X de liceur
• in 2004, examenele se vor incheia la 3 iulie, prelungind vacanta de varar
• a promis ca nu va face schimbari majore, ci va elimina erorile din sistemr
r
Finantare externar
r
• 1995 A fost semnat primul proiect de finantare cu Banca Mondiala, cel de reforma a invatamantului preuniversitar, in valoare de 73 milioane dolari. Programul a constat in elaborarea de programe noi, manuale alternative, evaluare si promovarea reformei.r
• 1996 Al doilea proiect Phare, in valoare de 25 de milioane dolari, pentru reforma a 75 scoli profesionale.r
• 1998 – 2004 Programul de reabilitare scoli, in valoare de 125 milioane dolari, pentru cladiri si mobilier scolar.r
• 2000 Andrei Marga a prelungit proiectulul Phare si l-a extins in toate scolile profesionale din tara.r
• 2001 Programul Phare TVET, pentru reformarea invatamantului profesional si tehnic, in valoare de 75 milioane dolari;r
• 2001 Programul Phare pentru accesul la invatatura a grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe rromi, in valoare de 8,33 milioane dolari.r
• 2003 Programul de finantare BEI, pentru reabilitarea infrastructurii scolare (grupuri sanitare, apa, incalzire, cladiri noi, consolidari etc.), in valoare de 201 milioane dolari.r
r
Cinci ministri in 11 anir
r
LIVIU MAIORr
A fost ministrul invatamantului in perioada 1992-1996.r
Ce a facut:r
• reglementari fundamentale: Legea invatamantului si Statutul personalului didacticr
• finalizarea negocierilor cu Banca Mondiala pentru mai multe proiecte de finantare: primul proiect in 1995, in valoare de 25 milioane de dolari pentru reforma invatamantului preuniversitar, adica manuale, programe, evaluare noir
• 1995-1996 au aparut, prin licitatie publica, primele manuale alternative pentru clasele I-II, finantate de Banca Mondialar
• au aparut primele programe noi de invatamant care le inlocuiau pe cele comuniste (1992-1994).r
r
VIRGIL PETRESCUr
A fost ministrul invatamantului in perioada 1996-1997. Fara realizari importante. In anul 1997, s-au editat manualele alternative pentru clasa a III-a si a V-a, din programul cu Banca Mondiala.r
r
ANDREI MARGAr
A fost ministrul invatamantului, apoi al educatiei nationale, in perioada 1997-2000.r
Ce a facut:r
• a pus in aplicare Legea invatamantului din 1997: primul examen de capacitate (1999), bacalaureat cu 7 probe (1999), calificative in loc de note la clasele I-IVr
• a continuat derularea programelor cu Banca Mondiala pentru manuale alternative (clasele IV-VI in 1998, clasele VII-IX in 1999, VIII -X in 2000), a generalizat proiectul Phare pentru scolile profesionaler
• scolile au trecut la administratia locala (primarii)r
• a descentralizat sistemul de invatamant prin infiintarea de agentii nationale pentru tabere, burse, evaluare, manuale etc.r
• a inceput dotarea scolilor cu primele calculatoare in clase si a marit numarul de clase de Informatica si limbi strainer
• a provocat 39 de proteste in strada: ale femeilor de serviciu, profesorilor, elevilor, studentilor, bibliotecarilor, universitarilor, parintilorr
• a introdus admiterea in facultati pe baza mediilor de la Bacalaureat.

Te-ar putea interesa și: