Avertisment privind creșterea datoriei externe
Fostul premier Florin Cîțu a atras atenția asupra riscurilor majore privind creșterea datoriei externe a României, avertizând că, fără o strategie clară și măsuri pe termen lung, nivelul acesteia ar putea atinge 80% din produsul intern brut până în următorul deceniu.
În cadrul unui interviu acordat emisiunii „Ai Aflat!”, Cîțu a făcut o radiografie a situației financiare actuale, subliniind că în timpul mandatului său din 2021 s-a înregistrat o reducere semnificativă a împrumuturilor, de aproximativ 20 de miliarde de lei, contrar percepției publice care îi atribuie creșteri ale datoriei.
„Suntem la 60% și în ritmul ăsta. Deci, dacă deficitul anul ăsta ajunge unde am spus eu, la 151,5 miliarde, ritmul acesta ne duce la o datorie de 80%, până în 2030 și ceva. Deci se duce foarte rapid aici încolo. Trebuie să ai o strategie, un plan pe 7 ani pe care România de-abia l-a aprobat în iarnă cu Comisia Europeană și nimeni nu mai vorbește acel plan. Pe 7 ani, cum să reduci deficitul? Nimic nu scrie de taxe acolo, să fie foarte mult deduceri de cheltuieli.”, a spus Cîțu.
Deficitul bugetar, o amenințare pentru stabilitatea economică
Fostul șef al guvernului a explicat că, deși în prezent datoria externă se situează în jurul valorii de 60% din PIB, actuala tendință de creștere a deficitului bugetar ar putea accelera semnificativ această pondere în următorii ani. El a menționat că, potrivit estimărilor, deficitul pentru acest an ar putea ajunge la peste 150 miliarde de lei, iar în lipsa unor măsuri eficiente, România ar putea înregistra o datorie de până la 80% din PIB până în 2030.
Cîțu a criticat lipsa unei abordări coerente și a unui plan sustenabil pe termen lung, evidențiind că strategia aprobată recent împreună cu Comisia Europeană, ce acoperă o perioadă de șapte ani, nu prevede reducerea taxelor și nu propune soluții concrete pentru diminuarea cheltuielilor excesive.
Creșterea economică, cheia bunăstării durabile
În viziunea sa, prioritatea oricărui guvern ar trebui să fie stimularea creșterii economice, deoarece doar prin aceasta se poate asigura bunăstarea populației. El a subliniat că, deși măsuri precum majorarea taxelor pot părea soluții imediate, acestea nu sunt sustenabile pe termen lung și nu conduc la o redresare reală a economiei.
În final, Florin Cîțu a făcut un apel la responsabilitate și la găsirea unor strategii inteligente care să permită dezvoltarea economică fără a încărca și mai mult povara fiscală asupra cetățenilor, evidențiind complexitatea situației și necesitatea unor decizii bine fundamentate pentru viitorul României.
„Orice guvern în lumea asta are un singur obiectiv: creștere economică, că doar așa o să ai bunăstare, nu are creștere economică peste câțiva ani, după ce o să fie rău înainte, că asta poate oricine, oricine să vină să crească taxele. E mai complicat și de asta avem așteptări, de la oamenii care sunt acolo să fie mai luminați ca noi. E mai complicat să vii cu o soluție care nu crește taxele, să scoți economia dintr-o situație dificilă”, a mai spus Cîțu.
Semnele de instabilitate pot declanșa panică
Cîțu afirmă că Banca Națională a României a menținut în ultimii ani un curs de schimb aproape neschimbat, lucru care a creat o așteptare de „liniște totală” în piață. În acest context, orice fluctuație este percepută ca o amenințare, alimentând temeri și reacții de retragere a capitalului. El susține că, în ciuda aparentei stabilități, există presiuni ascunse care indică faptul că nivelul real al cursului ar putea fi mai ridicat.
„Banca Națională ne-a obișnuit, a ținut așa de fix cursul și l-a forțat să fie fix, că orice volatilitate mi se pare ciudată și de-asta nu e bine. Atunci a fost presiune, au ieșit bani din țară, și românii și-au cumpărat. BNR-ului îi convine să fie aici. Nu vrea să-l ducă în jos. În același timp, este clară o indicație că acolo ar trebui să fie cursul puțin mai sus. Și este neîncrederea investitorilor.
Potrivit fostului prim-ministru, piețele sunt în continuare prudente în fața noului executiv condus de Ilie Bolojan, deoarece așteaptă să vadă rezultate concrete, nu doar promisiuni. Cîțu sugerează că neîncrederea actuală nu este definitivă, dar atrage atenția că timpul de reacție este esențial — fără implementarea rapidă și clară a măsurilor fiscale și economice, România riscă să piardă susținerea piețelor.
„Deocamdată piețele nu au încredere în Guvernul Bolojan, pentru că trebuie să vadă măsurile. Dar citiți ce spun și agențiile de rating, în care eu n-am încredere, dar le mai nimeresc. Și au spus foarte clar, trebuie să vedem că acest plan se duce la finalizare. Eu cu agențiile de rating am o relație puțin așa. Nu, nu prea am încredere în ele. Nu au anticipat nicio criză, niciodată. Nu văd crizele, ei sunt reactivi, nu sunt proactivi.”
