Calculate în moneda națională, adică în leva, costurile forței de muncă din Bulgaria au crescut cel mai rapid anul trecut, cu 15,3%, potrivit Eurostat.

Pe locul doi se află creșterea costurilor forței de muncă din Ungaria, măsurate în forinți, cu 13,9%.

Micile companii ungare nu pot concura cu multinaționalele, iar decalajul salarial creşte, din cauza devalorizări forintului

Cu alte cuvinte, se pare că Guvernul ungar are dreptate când spune că dezvoltarea este continuă. Însă, aceste date arată cu totul altfel atunci când sunt calculate în euro: din cauza deprecierii forintului, creşterea internă nu ajunge nici măcar la 4%.

Aceasta este, totodată, şi o explicație a modului în care marile companii multinaționale care produc pentru piața UE sunt capabile să obțină creșteri salariale anuale de 10-20 la sută. În cazul lor, creșterea minimă a productivității și devalorizarea forintului compensează din belşug creșterea costurilor salariale.

În schimb, micile companii ungare, care produc pentru piața internă, nu sunt ajutate de devalorizarea forintului, motiv pentru care nu pot concura cu multinaționalele, astfel că decalajul salarial continuă să crească.

Pe lângă salariile ieftine, economia ungară a rămas competitivă mulți ani cu devalorizarea continuă a forintului, scrie Népszava.

Românii trăiesc deja mai bine decât ungurii. Recuperarea României este mai rapidă și mai eficientă

Ba mai mult, anul trecut, în România, costul forței de muncă a fost ceva mai mic, dar ritmul de creștere – calculat în euro – este mai mult decât dublu față de cel al Ungariei. Cu alte cuvinte, România poate ajunge în curând din urmă și în acest domeniu.

Ceea ce nici nu ar fi surprinzător, deoarece – tot conform datelor Eurostat – consumul românesc pe cap de locuitor l-a depășit deja pe cel al ungurilor, în 2021.

Adică, românii trăiesc deja mai bine decât ungurii. Anul trecut, chiar PIB-ul pe cap de locuitor a fost mai mare în România decât în Ungaria – adică România a ajuns din urmă economia ungară şi din punct de vedere al dezvoltării.

Toate acestea indică faptul că recuperarea României este mai rapidă și mai eficientă decât ceea ce a realizat economia ungară în ultimii 12-13 ani, de când Guvernul Orbán a venit la putere.

Economia ungară produce în prezent 77% din PIB-ul mediu al UE, iar din această cauză este a cincea cea mai subdezvoltată economie din UE: în ultimii ani, şi cehii și polonezii au depășit economia ungară.

Azi, doar economiile Bulgariei, Slovaciei, Portugaliei și Croației sunt mai slabe faţă de economia Ungariei, însă văzând recuperarea croaților, ei vor ajunge din urmă în curând Ungaria. Acest lucru s-a întâmplat deja în ceea ce privește costurile salariale: anul trecut, costurile salariale pe oră în Croația au fost de 12,1 euro față de 10,7 euro în Ungaria.