Ministrul Educaţiei a anunțat că programul de guvernare și cel privind împărțirea fondurilor europene pe care le va primi România în următorii patru ani prevăd o alocare de 6% pentru educație, pe care o consideră necesară. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, ministrul Educației a spus că va părăsi funcția.

„Predictibilitatea este un element esențial în educație: predictibilitate cu privire la forma de organizare, cu privire la conținut, cu privire la dată. Nu sunt adeptul schimbărilor bruște în sistem. Aceste schimbări dezechilibrează sistemul. Ne dorim predictibilitate, ne dorim organizare în forma pe care toți elevii din România, fie că vorbim de elevii de clasa a VIII-a pentru examenul de capacitate, fie că vorbim de elevii de clasa a XII-a pentru examenul de bacalaureat, o cunosc în acest moment. Vom face toate eforturile pentru ca aceste lucruri să se deruleze exact așa cum sunt planificate, așa cum sunt așteptate, fără schimbări.

Dacă, totuși, printre scenariile care vor rezulta în ultima decadă a lunii ianuarie, din cauza, pe baza analizei responsabile făcute împreună cu cei care au competențe epidemiologice, pentru că Ministerul Educației va veni la masa de discuție cu realitățile din sistemul de educație, cu partea epidemiologică suntem de acord cu toții că trebuie să vină Ministerul Sănătății, experții din CNCSU, coordonatorii campaniei de vaccinare, dacă vor rezulta scenarii care vor impune o schimbare, vă asigur că măsurile luate vor fi în sensul, exclusiv în sensul flexibilizării în interesul elevilor”, a spus Sorin Cîmpeanu la România TV.

Prelungirea școlii online

De asemenea, ministrul a vorbit și despre măsura de prelungire a școlii online în context de pandemie

„Da, pentru că pe data de 31 decembrie a expirat posibilitatea Ministerului Educației de a hotărî ca procesul de învățământ să se deruleze în continuare online. Au fost propuneri ca prin această ordonanță de urgență să amendăm legea, susținând posibilitatea ministrului educației de a promova, prin ordin de ministru, învățământul online până în luna septembrie a acestui an. Am decis că nu este nevoie să prelungim această posibilitate a ministrului de a decide învățământ online până în septembrie și am stabilit că vom propune până la data de 8 februarie, dată la care este planificat semestrul 2”, a adăugat acesta.

Sorin Cîmpeanu ameninţă cu demisia

„Este o declarație pe care am făcut-o în prima zi de mandat, plecând de la experiența pe care am avut-o în anul 2016, în care, pentru finanțarea publică a cercetării, unde ținta era de 1% finanțare publică a cercetării, găsindu-ne la 0,33 la sută, am decis că prin patru creşteri graduale, de la 0,33 o să ajungem la 1. Din aceste creșteri graduale de la 0,33, s-a ajuns astăzi la 0,16 la sută din Produsul Intern Brut, deci nu a fost niciun fel de creștere. Pe de altă parte, în programul de guvernare ne-am asumat cu toții creşteri graduale până la 6% din bugetul educației în anul 2000 din PIB acordat educației în anul 2024.

Insist: accentuez cuvântul “creșteri” și nu creşteri negative. Pe de altă parte, 6% din PIB este deja hotărât, este o decizie a coaliției de guvernare să fie 6% din Programul Național de Redresare și Reziliență, care are o valoare totală de 30,4 miliarde de euro. Inițial s-a pornit cu 1,05 miliarde de euro din 30,4, deci un 3%; ulterior a acceptat… toți factorii decizional au acceptat din PNDR, fonduri europene, destinație educație să fie 6% în loc de 3%, deci o dublare din fonduri europene.

Revin la întrebare, vreau să răspund foarte clar, dacă nu vom avea o creștere a bugetului Ministerului Educației destinat educației, destinat educației subliniez, în valoare absolută, o creștere cât de mică, altfel spus dacă vom avea scădere, voi lăsa locul, altuia care știe să rezolve problemele din educație fără resurse financiare, pentru că eu am declarat: nu știu să rezolv problemele din educație fără resurse financiare”, a subliniat ministrul Educației.

Sorin Cîmpeanu a explicat că mărirea de buget trebuie să acopere sumele necesare pentru organizarea acțiunilor remediale, inclusiv soluția școlilor de vară.

„Cu siguranță, creșterea de buget trebuie să acopere sumele necesare pentru organizarea acțiunilor remediale în ansamblul lor, incluzând și această soluție a școlilor de vară. Cu siguranță, trebuie să acopere creșterea costului standard per elev destinat cheltuielilor materiale, care a crescut în ultimii patru ani de la 321 de lei per elev la 387 de lei per elev, o creștere nesemnificativă, perioadă de 4 ani în care creșterea componentei pentru salarii s-a dublat, practic, de la 321 la 387 și gândiți-vă că școlile trebuie să asigure din 387 de lei per elev toate cheltuielile de funcționare: e vorba de cheltuieli cu energia electrică, cu încălzirea pe timp de iarnă, cu apa curentă acolo unde există, cu substante igienico-sanitare, cu materiale necesare combaterii COVID, cu cheltuieli profesionale. Toate aceste lucruri din 387 de lei. Este o prioritate să avem o creștere a costului per elev. Este o prioritate să asigurăm banii pentru bursele elevilor. Ăştia vor trebui să fie cuprinşi în bugetul Ministerului Educației, chiar dacă ei se vor plăti prin autoritățile locale”, a conchis acesta.

Sursa foto: INQUAM Photos, Sabin Cirstoveanu