Șeful DSU a subliniat că autoritățile sunt foarte atente la situația din momentul de față, în contextul în care reacția de după cutremur a indus panică în rândul populației și au apărut presupuneri care generează confuzie.

„Ca impact al cutremurului – n-a fost ceva grav. N-au fost decât crăpături, expertizele au arătat că nu au fost probleme structurale la clădiri. Modul de reacție în Gorj a fost imediat și corect. În Oltenia n-au fost decât 2 răniți ușor.

Reacția de după cutremur a indus panica mai mult în rândul populației. În zilele următoare cutremurului, au fost multe interpretări, presupuneri care generează panică și confuzie. Sper ca replicile cutremurului din Oltenia încet, încet să dispară. Noi monitorizăm situația, suntem pregătiți la un anumit nivel să intervenim”, a declarat Raed Arafat, conform alephnews.ro

Urmează o perioadă foarte activă de informare a populației cu privire la cutremure

De asemenea, specialistul a amintit de faptul că luni se reia campania „Nu tremuri la cutremur” și urmează o perioadă foarte activă de informare a populației.

„De luni se reia campania „Nu tremuri la cutremur”. Campania nu este pe fonduri de stat, este sponsorizată. Urmează o perioadă foarte activă pe informarea populației. Vom avea o conferință ONU, cu înalți reprezentanți inclusiv ai Comisiei Europene, pe reziliența societală. Vom discuta pe 23-24 februarie despre comunicare și informare în situațiile de urgență. Pe 25 februarie începe „Săptămâna Protecției Civile”, vor fi activități în toate județele.

Pe 4 martie 2023 va fi comemorat cutremurul din 1977 și va fi o dezbatere pe parte de prevenire. Încercăm să ajungem cât mai mult la populație, se vor lua anumite decizii la nivel de Guvern pe partea de accesibilitate a informației la nivel de populație. Va fi un pas important pe comunicare săptămâna care vine. Avem exerciții planificate anual. unele se văd, altele nu se văd. Fără exerciții nu putem să stăm. Ele pregătesc forțele noastre pe teren”, a mai spus Raed Arafat.

Raportul IGSU nu anunță cutremur de 8,1 în România

Potrivit șefului DSU, raportul IGSU nu anunță cutremur de 8,1 în România. Chiar și așa, autoritățile lucrează pe evaluări de risc și au luat în calcul până și cel mai rău scenariu.

„Raportul IGSU nu anunță cutremur de 8,1 în România. Noi lucrăm pe evaluări de risc și avem worst case scenario. Noi suntem obligați să ne gândim la ce este aproape imposibil, dar asta nu înseamnă că se va și întâmpla. Analiza Ro – Risk este o evaluare pe impactul social.

Analiza Ro – Risk va fi actualizată dar noi nu am anunțat-o că se va întâmpla. Analiza Ro – Risk a fost prezentată senzațional. 45.000 nu erau persoane decedate, ci afectate. Evaluări le se pot întâmpla sau nu. scenariile se pot întâmpla sau nu. Toate analizele de risc se actualizează periodic”.

Șeful DSU spune că mecanismul de consolidare trebuie realizat cât mai rapid.

Mai apoi, specialistul a subliniat că pregătirea Bucureștiului, astfel încât să facă față unui seism de amploare, reprezintă o problemă dificilă. Potrivit șefului DSU, mecanismul de consolidare necesită timp și întâmpină o varietate de situații, însă trebuie realizat cât mai rapid.

„Bucureștiul are un risc seismic semnificativ din cauza clădirilor neconsolidate. Din păcate, situația clădirilor din București nu este o problemă care să se rezolve rapid. La clădiri totul durează: licitații, contestații, unii nu vor consolidare, sunt foarte mulți factori. Ministerul Dezvoltării are un proiect pe PNRR pentru consolidare. La numărul mare de clădiri din București care necesită consolidare, la ce s-a făcut, impactul nu este major.

Acum poți consolida clădirea pe banii publici chiar dacă este privată. Pe consolidare, banii sunt, proiectele sunt, se înaintează dar trebuie autoritățile locale, locatarii trebuie să se implice. Toți factorii implicați trebuie să înțeleagă importanța acțiunilor de consolidare și să acționeze foarte rapid. Fără implicarea administrației locale, partea de consolidare nu merge. Este foarte important să fie o acțiune comună, a tuturor celor implicați.

Pe noi ne interesează să reducem riscurile la maxim, impactul cutremurului să fie redus, să nu scoatem mii de oameni de sub dărâmături. Noi nu vrem să vedem imaginile din Turcia și Siria, nu vrem să se întâmple în România. Soluția unică este consolidare tuturor clădirilor aflate sub risc seismic sau demolarea lor și reconstruirea. Se vorbește de câteva sute de clădiri evaluate cu risc seismic, dar sunt și clădiri care n-au fost evaluate. În plus, în perioada anilor 1990-2000, unii și-au modificat structura apartamentelor fără să zică, au dărâmat ziduri de rezistență.

În aceste situații de modificări nu vezi, dar la cutremur ele pot schimba comportamentul clădirii. O clădire poate fi perfectă, dar din interior – din cauza modificărilor neautorizate – ea să nu reziste bine la un cutremur. Legislația acum este foarte aspră dacă se face vreo modificare în apartament fără să anunțe. Eu sper ca în România să nu vedem situația construcțiilor din Turcia. Responsabilitatea este inclusiv a inspectorilor care controlează. Sunt diferite sisteme de construcție pentru absorbția șocului dar sunt foarte costisitoare”, a completat șeful DSU.