În 2010, cea mai vândută carte în lanțurile de librării a fost „Noua ordine alimentară – Și noi ce mai mâncăm“, scrisă de Gabriel Mencinicopschi. Doar în librăriile Diverta au fost vândute aproximativ 6.000 de exemplare. Am tinde să credem că, măcar dacă nu citesc prea multă beletristică de calitate, românii s-au pus pe slăbit, că au devenit conștienți de nevoia presantă de a adopta un stil de viață mai sănătos. De altfel, statisticile arată că peste 60% din populația adultă a țării are probleme cu greutatea, în timp ce 24,9% suferă de obezitate. „Românul este sub presiunea sedentarismului și a unei alimentații nesănătoase“, declară pentru Capital Nicolae Hîncu, președintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, menționând că invazia rețelelor fast-food, care vând mâncare multă și ieftină, contribuie din plin la creșterea ratei de obezitate nu numai în rândul adulților, cât mai ales al copiilor. „Se mănâncă prost. Nu avem niciun element care să ne arate o îmbunătățire, iar educația nutrițională lipsește cu desăvârșire“, adaugă nutriționistul.
Fast-food vs alimentație sănătoasă
În prezent, în România sunt 63 de restaurante McDonald’s (28 din ele în Capitală), 39 de unități KFC (17 în București) și nouă restaurante Burger King (din care opt în Capitală).
În timp ce Statele Unite alocă 10% din bugetul de sănătate pentru încetinirea obezității, iar Olanda și Germania, câte 7%, România nu este sprijinită în acest sens de către Ministerul Sănătății, programul național de diabet și alte boli de nutriție este limitat, momentan, doar la diabet. La ora actuală, în România, sunt aproximativ 400-450 de medici nutriționiști acreditați, însă numărul acestora se dublează când vine vorba de cei care se autoproclamă nutriționiști, fără însă a avea în spate specializarea în boli diabetice și nutriție. Regimurile prost recomandate ale multora dintre aceștia contribuie la creșterea ratei obezității. Sunt cabinete apărute peste noapte, cu zeci de pacienți pe zi, cu programări făcute azi pentru peste trei săptămâni – o lună. Astfel de consultații costă în medie 60 de lei, față de 250 de lei valoarea medie a unui consult la un medic specialist.
Măcar aparent, tot mai mulți români se îndreaptă spre sport, numărul abonamentelor la sălile de fitness fiind în creștere. Însă, comparativ cu țările nordice, unde 40% din populație are un card de membru la sală, doar 1% din populația adultă de la noi practică astfel de activități, mai mult decât dublu față de anul 2006, când doar 0,2% din români mergeau la sală. „În momentul de față, avem peste 5.000 de vizite pe lună realizate de către membrii clubului, această cifră fiind cu 20% mai mare față de anul trecut“, spune Cristian Bolfos, CEO al clubului One Fitness, din București. Acesta estimează o creștere de 25%-40% a traficului lunar, odată ce va dubla suprafața pe care clubul funcționează. „În 2009, când am deschis clubul, foarte mulți membri alegeau abonamente lunare, însă trendul s-a schimbat în 2010, optându-se pentru abonamente pe termen mai lung“, adaugă Bolfos, menționând că din echipa de antrenori fac parte trei campioni mondiali la fitness. În 2010, cifra de afaceri a clubului a fost de 500.000 de euro, în creștere cu 60% față de 2009.
La nivel național, există aproximativ 600 de săli de sport, din care aproape 180 sunt în București. Însă piața este la început. Până în prezent, doar trei lanțuri internaționale au activități în România, acestea fiind World Class, Moving Class și Pure Health and Fitness. „Încă n-au apărut jucătorii mari pe sectorul de fitness, majoritatea sălilor deschise reprezentând businessuri mici, de cartier“, spune Sergiu Tamaș, directorul general al Fitness Solution, unul dintre cei mai mari importatori de echipamente sportive din România. Potrivit acestuia, proprietarii de săli de fitness investesc între 500 și 1.000 de euro pe metru pătrat de sală, cel mai mult în achiziția de aparatură necesară fitnessului.
Chiar și așa, criza nu a ocolit această piață. Potrivit lui Cezar Grigoriev, directorul Swedish Business Club, furnizor de echipamente de fitness și de consultanță în domeniu, vânzările de echipamente noi au scăzut dramatic în favoarea celor second-hand (multe aduse din Europa, de la săli care s-au închis), iar mărcile de top au pierdut teren în fața celor „no name“. „Pentru următoarea perioadă (2011-2015), necesitatea unor centre civilizate de fitness și spa va crește cu cel puțin 10% pe an, date fiind predispoziția spre obezitate a populației, conștientizarea nevoii de relaxare sau, pur și simplu, dorința de a petrece timpul liber într-un mod cât mai util“, adaugă Grigoriev.
Aerobic sau fitness? Suplimente!
Tot din cauza crizei au scăzut și vânzările de suplimente dedicate slăbitului. Dintre acestea, cel mai bine se vând batoanele și concentratele proteice. Potrivit lui Radu Preduchin, directorul de marketing al companiei Palestra, importatorul suplimentelor Weader și Olimp, cel mai bun vad pentru acestea sunt sălile de sport și magazinele de specialitate. „Introduse în alimentația pentru dietă, acestea necesită un buget lunar de 50 de euro, însă poate ajunge și la 100-200 de euro pentru cei dispuși să cheltuie mai mult“, explică directorul Palestra, companie cu vânzări de câteva sute de mii de euro anual. În ceea ce privește produsele de slăbit care se eliberează pe bază de prescripție, potrivit reprezentanților Help Net,  acestea reprezintă 14% din punct de vedere valoric și 9% cantitativ din totalul vânzărilor de produse pentru slăbit.
Dorința de a arăta cât mai bine îi face pe mulți dintre cei cu probleme de greutate să apeleze la metode pe care unii le-ar cataloga drept extreme. „În practica mea, lipoaspirațiile reprezintă aproximativ 30% dintre operațiile estetice“, spune chirurgul plastician Adriana Radu. Ea recomandă procedura doar celor care doresc remodelarea corpului prin îndepărtarea depozitelor adipoase localizate, care sunt rezistente la alte metode de tratament. „Ca urmare, în majoritatea cazurilor, pacienții supuși lipoaspirației nu sunt obezi sau au  obezitate de gradul întâi. De altfel, pentru siguranța pacientului, într-o intervenție se îndepărtează maximum cinci litri de substanță adipoasă, cantitate nesemnificativă în cazul unui mare obez“, explică aceasta.
Același procentaj se regăsește și la clinica ProEstetica din București, medicii efectuând liposucții în 30% din totalul operațiilor estetice realizate în decursul unui an. „Până în anii 2004–2005, procedura era privită ca un substituent al curelor de slăbire. Astăzi, însă, nu mai este cazul, deoarece există metode chirurgicale eficiente în tratamentul obezității (cum ar fi chirurgia bariatrică). Iar pacienții sunt foarte bine informați asupra limitelor, posibilelor rezultate și complicațiilor procedurii“, spun reprezentanții clinicii. Având în vedere că numărul total de operații estetice efectuate anual în România depășește 10.000, se poate evalua numărul lipoaspirațiilor la circa 3.000, cu un cost total de circa 4-5 milioane de euro, în condițiile în care prețul mediu al unei astfel de intervenții este de 1.200-1.300 de euro pe ședință.
Cei care nu vor să apeleze la bisturiu, fără a fi mari practicanți de sport au la îndemână centrele de înfrumusețare care pun la dispoziție aparatură pentru tratamente corporale, care mai de care mai moderne. O banală ședință de electrostimulare costă în medie 25 de lei, în timp ce terapia prin vacuum scoate din buzunar 50 de lei pe oră. Centrele de înfrumusețare își diversifică operațiunile prin masaje de slăbit și anticelulitice, al căror preț este de 40 de lei pe ședință.
Se caută mărimi XXL
Persoanele supraponderale au generat apariția unei nișe și pe piața confecțiilor. Există în România zeci de magazine, reale sau virtuale, de haine și încălțăminte pentru așa-zisele „mărimi  excepționale“. „Site-ul nostru, modaxxl.ro, este accesat de oameni din toată țara. Mulți apelează la această modalitate de a-și cumpăra îmbrăcăminte pentru că în zona lor nu au la dispoziție niciun magazin de acest tip“, spune Alexandru Răducanu, patronul firmei Alex International din Capitală, care, în afara vânzărilor online, pun la dispoziția persoanelor cu probleme de greutate și două magazine clasice, în Capitală și în Brașov. Deși criza a scăzut puterea de cumpărare a clienților tradiționali, firma a reușit să atingă, în 2009, o cifră de afaceri de circa 750.000 de euro.
În numai opt ani, numărul supra­ponderalilor a crescut cu peste 40%. Dacă autori­tățile nu vor lua măsuri, riscăm să ne transformăm într-un popor de grași.
Pentru următoarea perioadă (2011-2015), necesitatea unor centre civilizate de fitness și spa va crește cu cel puțin 10% pe an, dată fiind predispoziția spre obezitate a populației.
Cezar Grigoriev, director, Swedish Business Club

Se mănâncă prost. Nu avem niciun element care să ne arate o îmbunătățire a ratei obezității, iar educația nutrițională lipsește cu desăvârșire.
Nicolae Hîncu, președinte, Federația Română  
de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice
600 de săli de sport există la nivel națio­nal. Circa 30% sunt amplasate în București. Prețul mediu al unui abonament lunar la sală este de 30 de euro
200 euro/lună e bugetul necesar unei persoane care vrea slăbească și cuprinde alimentația specială, suplimentele alimentare și exercițiile fizice explicatie foto
Noi probleme

Bolile asupra cărora specialiștii au căzut de acord că se află în strânsă legătură cu greutatea corporală prea mare (diabetul, cardiopatia ischemică și alte boli ale inimii, bolile cerebro-vasculare etc.) sunt în continuă creștere în ultimii ani, arată statisticile Ministerului Sănătății.

Te-ar putea interesa și: