Succesul lui Mihai Lung constă într-un conglomerat bine structurat, în care nu este nevoie să subcontracteze lucrări decât în situaţii speciale. Odată câştigată o lucrare, Inserv vine cu proiectarea, materialele de construcţii, construcţia efectivă şi instalaţiile adecvate, prin intermediul celor zece firme din grup.
O altă componentă de neignorat este lipsa totală a contractelor cu statul. Chiar dacă Spedition UMB a lui Dorinel Umbrărescu, cea mai profitabilă firmă românească, are contracte aproape în exclusivitate cu statul, majoritatea antreprenorilor au probleme mari din cauza dificultăţii cu care îşi recuperează banii din zona administraţiei publice. Statul are de plătit datorii către constructori în valoare de circa 1 mld. euro, potrivit ultimelor estimări realizate de asociaţiile patronale. Nu acesta este însă principalul motiv al reticenţei pe care Lung o are faţă de contractele cu statul.
„În actuala formă de adjudecare a lucrărilor, este posibil ca noi să nu prindem contracte cu statul niciodată. Cea mai banală formă de lucrări în construcţii sunt gabioanele, nişte coşuri din plasă de sârmă în care se aruncă pietre şi se pun pe malul apei, pentru ca în caz de inundaţii să nu ajungă apa până la drum. Dacă apare o astfel de lucrare, noi nu o putem adjudeca, pentru că una dintre condiţii este să fi făcut lucrări similare“, explică Mihai Lung.
Un alt impediment este preţul de „dumping“ pe care îl avansează unii constructori pentru a câştiga lucrări publice. Lung spune că majoritatea lucrărilor comandate de stat se adjudecă sub preţul de cost, pentru ca ulterior să se forţeze creşterea bugetului atribuit construcţiei.
„Dacă proiectantul spune că o lucrare costă 10 unităţi, accept că e normal să se adjudece lucrarea şi la 9 sau 8,5, dar la 4 sau 5 unităţi mi se pare anormal să se atribuie o lucrare. Pentru ca cineva să o facă în 4-5 unităţi şi să şi rămână cu ceva profit, în spatele acestor lucruri ceva trebuie să fie anormal“, consideră antreprenorul băimărean. Sectorul privat, pe de altă parte, poate oferi lucrări de amploare şi limitate în timp, ceea ce permite antreprenorului să aibă un rulaj mai mare. Totodată, constructorul are siguranţa că bugetul aferent lucrării este asigurat integral înainte de începerea proiectului.
Băncile dictează
Cei mai importanţi antreprenori din construcţii vorbesc încă de la începutul crizei că revenirea pieţei stă în demararea marilor lucrări de infrastructură. Mihai Lung însă nu este de aceeaşi părere. El consideră că soluţia este în mâna băncilor. „Relansarea se va face umblând la acelaşi buton care a oprit sistemul. Odată cu venirea crizei, băncile au schimbat modul de acordare a finanţărilor, adică au coborât drastic toate finanţările, pe toate proiectele. Aceasta a fost cauza care a declanşat criza în construcţii“, spune Lung.
Un alt motiv care îl determină pe Lung să voteze contra soluţiei date de lucrările de infrastructură este acela al imposibilităţii de a concura cu marile antreprize străine, care au experienţă pe proiecte mari şi sunt susţinute de instituţii financiare puternice. Celor care aspiră însă la statutul de „regi ai asfaltului“, Lung le explică reţeta succesului. O variantă este asocierea cu o companie străină, pentru a reuşi să „capitalizezi eligibilitate“, iar a doua este asocierea cu mediul politic. Niciuna dintre cele două căi nu îi surâde antreprenorului băimărean.
Contracte în criză
Majoritatea lucrărilor realizate de Inserv sunt comandate de dezvoltatori imobiliari din zona de retail. Chiar dacă o serie de constructori au alunecat în tabăra dezvoltatorilor, după câteva proiecte reuşite, Mihai Lung nu vede o oportunitate într-o asemenea transformare. „Noi ştim să construim, alţii ştiu să vândă. Nu e sigur că dacă noi ştim să construim o să ştim să şi vindem. Oricum, nu e bine să intri al 101-lea într-un business, când 101 au mai rămas din cei 1.000 câţi au fost înainte“, susţine acesta.
Inserv are în derulare contracte în valoare de 20 mil. euro şi este în faza de negociere a clauzelor contractuale pentru lucrări de 10 mil. euro. După ce, anul trecut, a finalizat construcţia centrului comercial Gold Plaza din Baia Mare, anul acesta a început deja construcţia mall-ului Prima Shopping Center din Oradea, comandat de Oasis Development. Inserv a finalizat de curând lucrările la magazinul universal din Dragonul Roşu (9,3 mil. euro) şi se apropie de finalizarea hotelului Grand Hotel du Bulevard de pe Calea Victoriei, ambele proiecte fiind în proprietatea Niro Investment.
Pe lângă activitatea din zona imobiliară, Inserv construieşte un terminal frigorific la Arad, lucrează cu Rombat o serie de proiecte de mediu în Copşa Mică şi, în curând, la Bistriţa şi are un contract cu Romalpin, firmă cu capital străin care prelucrează iazurile de steril din Baia Mare, pentru furnizarea de echipamente speciale de epurare şi distrugere a cianurilor. Pe baza contractelor aflate în derulare şi a rezultatelor obţinute în primul semestru al anului, Inserv estimează o creştere a cifrei de afaceri de la 28 mil. euro, cât a fost în 2010, până la 55 mil. euro, în acest an. Mihai Lung are o avere estimată la 65-70 mil. euro şi se plasează pe locul 92 în ultima ediţie a Top 300 Capital.

20 mil. euro este valoarea contractelor pe care Inserv le are în derulare în acest moment, la care se adaugă încă 10 mil. euro, date de negocierile în curs.