In numarul trecut al revistei Capital va prezentam modalitatea ingenioasa prin care Romania a reusit sa piarda aproximativ 10 milioane de dolari prin mila inaltilor oficiali din Ministerul Industriei. Ne refeream numai la proiectul SCADA, parte integranta a unui program de modernizare conceput pentru Romgaz. Proiectul era finantat de Banca Europeana de Investitii cu 50 de milioane de ecu. Etapele de realizare a respectivului proiect prevedeau organizarea unei licitatii, in primul rand pentru SCADA. Apoi pentru telecomunicatii radio si microunde. Trecand prin chinuri inimaginabile care au durat cinci ani, Romgaz organizeaza licitatia, din care castigatoare iese firma Transmitton. Schimbarea organizarii din regie in societate nationala ar duce si la o modificare de atitudine, noua conducere Romgaz preferand inceperea negocierilor cu firma clasata pe locul trei, Bristol Babcock. Banca Europeana s-a sesizat si s-a adresat Ministerului Industriei incercand sa lamureasca problema. Ministrul Berceanu a dat unda verde afacerii, sustinand firma de pe locul trei, pe motiv ca Transmitton are o situatie financiara delicata si nu ar putea face fata solicitarilor proiectului.
In paralel, au pornit procedurile pentru organizarea licitatiei pentru sistemul radio si cel de microunde la Romgaz. 27 de firme au cumparat caietul de sarcini. Nici aici nu au intarziat sa apara problemele. In timp ce firmele participante la licitatie sustin ca modalitatea in care a fost intocmit caietul de sarcini lasa de dorit, seful proiectului, Dan Morari, pretinde ca „s-a preferat sistemul de microunde punct-multipunct. Specialistii au avut o multime de discutii pe aceasta tema, de unde si intarzierea proiectului. La solicitarea comisiei, proiectul pe telecomunicatii a fost revizuit”. Preferatele comisiei au fost Sirti-Italia, Intracom-Grecia si Intelcan-Canada. „Cu toate acestea s-a tras tare ca firma clasata pe locul cinci, GTE-SUA, sa fie scoasa castigatoare”, povesteste unul dintre participantii la licitatie. „Oferta noastra era cea mai buna ca pret. Dupa ce am prezentat-o, am aflat ca am primit cel mai mare punctaj. Aceasta se intampla in 1998. De atunci nu am mai primit nici o veste despre licitatie. Nici ca a fost anulata, nici ca trebuie sa ne prezentam pentru negocieri, absolut nimic. Mult timp, nici macar nu am reusit sa ne luam scrisoarea de garantie prezentata ca sa ne deblocam fondurile”, povesteste Mihai Gherman, directorul Intracom, firma care a reprezentat Intracom la licitatie. Ce s-a intamplat?
Propuneri ministeriale costisitoare
Lasand deoparte banii risipiti pe organizarea licitatiilor precedente, consilierul ministrului Berceanu, Dan Ionescu, s-a gandit ca ar fi numai bine sa se faca niste studii de fezabilitate in ideea de a folosi sistemele de comunicatii deja existente, adica cele ale RomTelecom, Societatii Nationale de Telecomunicatii, celor doi operatori Connex si Dialog. Propunerea lui Dan Ionescu a venit insa prea tarziu pentru ca scarbita de „reusitele” romanesti in materie de irosit timp si bani, Banca Europeana de Investitii a retras creditul acordat. Nu-i nimic, ne-a linistit consilierul, caci vor fi reluate negocierile cu Banca Euroepana pentru obtinerea unui alt credit. Dansul ne-a declarat ca, dupa obtinerea acestei noi finantari, pe proiectul SCADA se vor continua negocierile cu firma de pe locul trei Bristol Bacock, uitand ca un alt credit implica luarea de la capat a licitatiei, iar pe partea de telecomunicatii se asteapta inca rezultatul studiilor de fezabilitate privind utilizarea sistemelor existente la nivel national. Asa graieste consilierul. Sa vedem ce zice ministrul sau.
Berceanu intra
pe tarlaua altuia
Intr-o scrisoare adresata la inceputul lunii septembrie 1999 Agentiei Nationale pentru Comunicatii si Informatica (ANCI), Radu Berceanu se arata foarte interesat de scoaterea la licitatie de catre aceasta a unei licente nationale in banda 400 MHz in tehnologie TETRA. „Agentii economici din structura Ministerului Industriei si Comertului, cum sunt Petrom, Conel, Romgaz, Conpet si altii si-au propus sa modernizeze sistemele proprii de comunicatii. Unele proiecte folosesc finantarea Bancii Mondiale si se afla in diverse faze de derulare (n.r. BEI retrasese deja finantarea lor). Optiunea pentru sisteme proprii a fost generata de lipsa unor oferte de servicii similare la nivel national”, spune Berceanu. Ministrul mai povesteste cum a decis infiintarea unei societati comerciale – Societatea de Informatica, Comunicatii si Servicii care are ca scop crearea unui sistem national de comunicatii pentru lista de agenti economici enumerati si cere agentiei, de la obraz, sa schimbe data limita de depunere a documentelor de participare la licitatie.
ANCI face intocmai cum a spus domnul ministru, lasandu-i cu gura cascata pe ofertantii de la Motorola Israel, care participau la licitatia pentru aceasta licenta. Ce ascunde scrisoarea lui Berceanu? Intentia unui consortiu format din Mediacom si Radcom de a participa la licitatie, dupa ce firmele reunite ale lui Adrian Sarbu si Nicolae Badea au incercat sa convinga Motorola sa achizitioneze impreuna licenta si au fost refuzate. „Nu am vrut sa luam licenta impreuna, pentru ca stiam ca s-ar putea ca viitorii nostri parteneri sa incerce apoi sa o vanda. Nu aveam nevoie de probleme”, sustine reprezentantul Motorola, Yakov Harel. Virtualii clienti se pare ca ar fi fost chiar noua societate infiintata de Ministerul Industriei. „Ministrul Berceanu a insistat foarte tare pentru amanarea licitatiei. Eu eram plecat in China; cand m-am intors, treaba era facuta”, spune Dan Georgescu, presedintele comisiei de evaluare.
Circul continua pe durata lunilor octombrie si decembrie, amanarile de depunere a ofertelor aparand de pe o zi pe alta. Comisia de selectie isi pierde un membru ramanand in patru oameni, care ajung la o concluzie uluitoare: ambele oferte au intrunit acelasi punctaj si deci nu poate fi stabilit un castigator. „Din acest motiv, invitam cei doi ofertanti sa coopereze pentru a realiza acest sistem prin crearea unui consortiu care va obtine licenta”, ne spune in comunicatul ANCI. „Nu mi se pare normala decizia comisiei, dar asta este. Daca nu le convine, sa depuna contestatie”, spune Dan Georgescu. In timpul vizitei in Israel a presedintelui Constantinescu, Motorola si-a prezentat punctul de vedere cerand lamurirea acestei istorii care miroase a interventie ministeriala in favoarea unei parti.