Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Eveniment

Cum este legată istoria României de Franţa. Cele mai frumoase clădiri din Bucureşti, opera francezilor

Autor: | | 0 Comentarii | 573 Vizualizari

Primele consemnări ale relaţiilor românilor cu francezii datează din 1396, când cavalerii lui Jean Nevers, fiul ducelui de Bourgogne, au luptat împotriva turcilor alături de soldaţii prinţului Valahiei Mircea cel Bătrân, şi apoi din secolul XVII, când numeroşi comercianţi şi intelectuali din Franţa au călătorit în Principatele Române.

Primii români care au pus bazele relaţiilor istorice cu Franţa au fost reprezentanţii generaţiei paşoptiste - Ion Ghica, Alexandru Ioan Cuza, Dumitru Brătianu, C.A. Rosetti, Ion Brătianu, Nicolae Bălcescu şi Mihail Kogălniceanu, care au studiat în Franţa şi au contribuit la susţinerea aspiraţiilor româneşti de către Franţa.

Relaţiile diplomatice la nivel de legaţie au fost stabilite în 8/20 februarie 1880, Aubert Ducros a fost primul trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, iar Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeaşi calitate. La 29 noiembrie 1938 relaţiile au fost ridicate la nivel de ambasadă, dar după începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, la 12 septembrie 1940 ambasadele au fost transformate în legaţii şi din 9 august 1940 relaţiile diplomatice au fost întrerupte.

În septembrie 1944, Guvernul român a recunoscut Guvernul provizoriu al generalului Charles de Gaulle şi la 1 martie 1945, relaţiile la nivel de reprezentanţă politică au fost restabilite. Apoi, la 13 aprilie 1946 reprezentanţele politice au fost transformate în legaţii, iar de la 17 decembrie 1963, s-au stabilit relaţii la nivel de ambasadă

Sub influenţa culturii franceze şi a arhitecturii pariziene, autorităţile au direcţionat marile comenzi publice unor arhitecţi francezi, Bucureştiul devenind, înca de la jumatatea secolului XIX, Micul Paris, iar exemplul capitalei a fost apoi urmat şi de alte oraşe.

Michel Sanjouand, a fost primul arhitect francez care a profesat la Bucureşti, unele din cele mai reuşite opere ale sale sunt Palatul Ştirbei şin Bucureşti şi palatului familiei de la Buftea.

A fost urmat de Paul Gottereau care a construit, între altele: sala tronului şi corpul de garda al Palatului Regal de pe Calea Victoriei, distrus in incendiul din 1927, Palatul Fundaţiei Universitare Carol I, astăzi Biblioteca Centrala Universitară şi Palatul Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economiei, cea mai importantă lucrare a sa, finalizata în 1900.

 

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.