Primii români care au pus bazele relaţiilor istorice cu Franţa au fost reprezentanţii generaţiei paşoptiste – Ion Ghica, Alexandru Ioan Cuza, Dumitru Brătianu, C.A. Rosetti, Ion Brătianu, Nicolae Bălcescu şi Mihail Kogălniceanu, care au studiat în Franţa şi au contribuit la susţinerea aspiraţiilor româneşti de către Franţa.

Relaţiile diplomatice la nivel de legaţie au fost stabilite în 8/20 februarie 1880, Aubert Ducros a fost primul trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, iar Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeaşi calitate. La 29 noiembrie 1938 relaţiile au fost ridicate la nivel de ambasadă, dar după începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, la 12 septembrie 1940 ambasadele au fost transformate în legaţii şi din 9 august 1940 relaţiile diplomatice au fost întrerupte.

În septembrie 1944, Guvernul român a recunoscut Guvernul provizoriu al generalului Charles de Gaulle şi la 1 martie 1945, relaţiile la nivel de reprezentanţă politică au fost restabilite. Apoi, la 13 aprilie 1946 reprezentanţele politice au fost transformate în legaţii, iar de la 17 decembrie 1963, s-au stabilit relaţii la nivel de ambasadă

Sub influenţa culturii franceze şi a arhitecturii pariziene, autorităţile au direcţionat marile comenzi publice unor arhitecţi francezi, Bucureştiul devenind, înca de la jumatatea secolului XIX, Micul Paris, iar exemplul capitalei a fost apoi urmat şi de alte oraşe.
Michel Sanjouand, a fost primul arhitect francez care a profesat la Bucureşti, unele din cele mai reuşite opere ale sale sunt Palatul Ştirbei şin Bucureşti şi palatului familiei de la Buftea.

A fost urmat de Paul Gottereau care a construit, între altele: sala tronului şi corpul de garda al Palatului Regal de pe Calea Victoriei, distrus in incendiul din 1927, Palatul Fundaţiei Universitare Carol I, astăzi Biblioteca Centrala Universitară şi Palatul Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economiei, cea mai importantă lucrare a sa, finalizata în 1900.

 

Arhitectul Albert Galleron a proiectat Ateneul Roman, arhitectul Theodor Ballu,  planurile generale Palatului de Justiţie din Bucureşti, iar faţadele şi sala paşilor pierduţi de fiul său, Albert Ballu, şi el arhitect.Cassien Bernard este autorul proiectului Băncii Naţionale.
Léon Jean Cyzenave a proiectat in Romania, în 1912, Hotelul Athenée Palace din Calea Victoriei, prima construcţie de proporţii mai mari din Bucureşti cu schelet din beton armat.

 

În Primul Război Mondial, România a intrat în război de partea Antantei şi a primit din partea Franţei un constant ajutor material şi logistic pentru armată, iar ca recunoştinţă după război, generalul francez Henri Mathias Berthelot, şeful misiunii militare franceze la Bucureşti, a fost decorat şi a primit cetăţenie onorifică, un lot de teren şi locuinţă şi apoi a fost este ales membru de onoare al Academiei Române.

În anii interbelici, capitalul francez era majoritar, prin compania franceză Omnium International de Petrole, în toate societăţile de petrol din România şi a contribuit decisiv la înfiinţarea, în 1925 a „Intreprinderilor Aeronautice Române”, iar uzina de la Braşov a avut ca model de organizare uzinele similare ale firmei Lorraine şi Bleriot din Franţa.

Te-ar putea interesa și: