Gravitatea crizei a lovit disproporţionat de puternic piaţa imobiliară românească; în acelaşi timp, finanţarea datoriilor şi capitalurile proprii pentru dezvoltare s-au evaporat peste noapte. Cu toate acestea, mai mulţi bancheri mi-au declarat că se aşteaptă ca provizioanele pentru pierderi din credite să atingă cel mai înalt nivel în primul trimestru din 2011.
Cu alte cuvinte, în următoarele trei trimestre vom avea parte, în sfârşit, de optimism – şi de noi creditări – în sectorul bancar. Este important că unele bănci au decis sau au permis adoptarea unei măsuri îndrăzneţe cu privire la proiectele mari sau cu dificultăţi: calea formală a insolvenţei. De la vânzarea, presupusă a fi stabilită anterior, prin executare silită a Tiago Mall, Investkredit şi Volksbank au declanşat procedura de insolvenţă împotriva Cortina Residences, în timp ce UniCredit şi Bancpost au permis insolvenţa City Mall. Astfel de cazuri pot fi foarte bine date exemplu, spărgând gheaţa în acest ocean Arctic al creditelor neperformante, încurajând în sfârşit şi alte bănci să facă acelaşi lucru și astfel piaţa tranzacţională, în general amorţită,  ar fi activată mai rapid.
Date fiind aceste semne timide de înflorire economică, ar fi înţelept ca Guvernul să sprijine creşterea pieţei imobiliare. Iată şi câteva sugestii în acest sens: abrogarea imediată a prevederilor Ordonanţei nr. 54/2010, care impun efectiv o perioadă minimă de aşteptare de 30 de zile privind transmiterea părţilor sociale într-un SRL către terți şi permit oricărui creditor sau persoane prejudiciate să blocheze transferul; stoparea practicilor abuzive ale autorităţilor fiscale. Numeroşi investitori mi-au atras atenţia asupra comportamentului deosebit de agresiv al autorităţilor fiscale, inclusiv trimiterea de decizii de impunere cu termen de plată de numai câteva zile. În acelaşi timp, aceleaşi autorităţi refuză adesea să îşi justifice calculele şi ameninţă cu blocarea conturilor bancare dacă plata nu este efectuată; luarea unor măsuri pentru accelerarea funcţionării sistemului de justiţie, prin acordarea unor prime termene de judecată la o lună de la depunere şi prin pedepsirea severă a judecătorilor care au nevoie de mai mult de o lună pentru a redacta şi comunica decizii. În Bucureşti, nu este deloc neobişnuit să aştepţi un an pentru un prim termen de judecată în cazul unei cereri de insolvenţă sau o jumătate de an pentru redactarea unei decizii. Aceste măsuri – două dintre ele nu costă statul aproape deloc – ar putea transmite un puternic mesaj pozitiv investitorilor imobiliari, că Guvernul este hotărât să rezolve problema creşterii economice, astfel încât să nu ne mai situăm pe ultimele locuri ale clasamentului.
Perry Zizzi, partener Badea Clifford Chance

Te-ar putea interesa și: