Ce s-ar întâmpla dacă ar avea loc un cutremur de 7,3 grade în România?
Între 21 iunie și 25 iunie, a avut loc exercițiul național „Seism 2025”, organizat pentru a vedea cum s-ar descurca autoritățile române în cazul unui cutremur puternic. Scenariul presupunea un cutremur cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter în zona seismică Vrancea, care ar fi afectat serios Bucureștiul și județele Călărași și Ialomița.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a spus că exercițiul a arătat că este nevoie de schimbări în lege, ca să se poată acționa mai repede și mai eficient în astfel de situații. El a mai spus că exercițiul a fost mult mai mare decât cel din anul 2018 și că au participat oameni din toate domeniile: pompieri, poliție, jandarmerie, aviație, securitate cibernetică, armată, organizații civile și din sistemul de sănătate.
Scopul a fost să se testeze atât modul în care se coordonează intervențiile, cât și pregătirea echipelor pentru diferite tipuri de urgențe. S-a ales un scenariu care nu viza doar Capitala, ci și alte județe puternic afectate.
„Acest exercițiu a fost unul mult mai mare decât cel din 2018. Am avut, acum, peste 2.100 de participanți din toate sectoarele: vorbim despre Ministerul Afacerilor Interne, în special IGSU și Inspectoratul General de Aviație, dar și Poliția, Jandarmeria, Direcția Generală de Protecție Internă, pe partea de Hybrid și Cyber Security, împreună și cu alți colegi din Ministerul Apărării, din ONG-uri, din societatea civilă, din Ministerul Sănătății.
Foarte multe entități au participat ca să testăm mai multe paliere: de conducere și coordonare a intervenției și partea de intervenție și pregătire în diferite situații. Și aici am ales un cutremur care nu afectează doar Bucureștiul, ci și județele Călărași și Ialomița în mod grav”, a declarat Raed Arafat în cadrul unei intervenții TV.
ConvEx-3, testarea reacției în cazul unui incident nuclear major
În același timp, a avut loc exercițiul ConvEx-3, organizat de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), pentru a testa cum reacționează autoritățile la un accident nuclear grav. Scenariul a simulat un accident la Centrala Nucleară de la Cernavodă.
Raed Arafat a explicat că, în ultimele două zile și jumătate, acest exercițiu a fost o situație de criză în altă criză, iar astfel s-au testat toate sistemele posibile de intervenție. Potrivit lui, trebuie îmbunătățite procedurile legate de accidentele nucleare și radiologice, pe baza problemelor descoperite în timpul exercițiului.
Acesta a dat asigurări că exercițiul a fost foarte reușit pentru că a scos în evidență multe aspecte care trebuie corectate și nu a fost doar o demonstrație, ci o oportunitate de a învăța și a îmbunătăți sistemele de intervenție.
„Se adaugă, în ultimele două zile și jumătate, exercițiul ConvEX-3, care este exercițiul AIEA, care testează o problemă la centrala nucleară. Acest lucru a însemnat criză în criză. Noi, prin acest mod, am testat toate mecanismele noastre posibile. Am avut sprijin din partea mai multor țări care au venit cu echipe, respectiv șase. 12 țări au avut observatori și evaluatori.
Din Norvegia, am avut comandantul Apărării Civile, care a fost cu mine de la primul minut la ultimul minut din exercițiu. Am avut reprezentanți și din Marea Britanie, Franța, Germania, SUA, de la Comisia Europeană, de la NATO. Așteptăm de la toți feedback, pentru a crea un raport care include foarte multe concluzii și lecții identificate.
Ca să devină lecții învățate, va trebui să facem mai multe modificări: la legislație, iar domnul ministru Predoiu, când a fost premier interimar, de la prima ședință a sesizat că unele lucruri trebuie modificate din punct de vedere al legislației, astfel încât să reducem complet birocrația în momentele de situații de urgență și trebuie să luăm decizii rapide, e nevoie de modificări legislative.
Trebuie să adaptăm și să îmbunătățim unele proceduri pe care le avem, pe partea de radiologic și nuclear, pe partea de accidente colective, care au fost depistate de noi în perioada exercițiului.
Exercițiul a fost foarte reușit, pentru că ne-a arătat foarte multe aspecte pe care trebuie să le colectăm. Nu a fost o demonstrație de forță, nu a fost o chestiune care să se încheie cu laude, ci un lucru care să ne ajute să depistăm unde trebuie să lucrăm mai mult și unde trebuie să îmbunătățim lucrurile mai mult.
Din acest punct de vedere, exercițiul a fost foarte reușit”, a punctat șeful DSU.
