„Acesta este acel gen de comunicat pe care nu am fi dorit să îl facem niciodată”, mai declarau atunci reprezentanții Rețelei Naționale a Muzeelor. Totuși, joi, 15 mai, cu două zile înainte, Ministerul Culturii eliberează un comunicat de presă în care anunță faptul că peste 75 de instituții muzeale, reunind 210 spații muzeale din întreaga țară, își deschid porțile în data de 17 mai, pentru „Noaptea Muzeelor”, ediția din 2025. 

Ministerul Culturii a alocat o finanțare, într-un final, prin programul de proiecte prioritare. Din motive administrative, Rețeaua Națională a Muzeelor din România nu a mai depus, anul trecut, o cerere de finanțare la Administrația Fondului Cultural Național. Fără sprijinul de ultim moment venit din partea Ministerului, evenimentul ar fi fost organizat de către echipa de la Rețea, dar ar fi fost lipsit de o promovare comună, coordonată.

Amplu și valoros

Oficialii menționau cu aceeași ocazie că ediția „se anunță a fi cea mai amplă și mai valoroasă de până acum”, chiar dacă numărul instituțiilor muzeale implicate este unul mai redus. Spre exemplu, ediţia din 2022 s-a desfășurat în 260 de muzee şi spaţii culturale din peste 90 de localităţi, care au acoperit geografic 39 de judeţe. 

De asemenea, în același comunicat de pe 15 mai, oficialii de la Ministerul Culturii invită publicul să participe în număr cât mai mare la evenimentele organizate în întreaga țară și să susțină eforturile celor care își desfășoară activitatea în muzeele din România. 

O noapte culturală cu impact

Călin Dan, manager al Muzeului Național de Artă Contemporană din Capitală, spune în cadrul unui interviu pentru Capital că „Noaptea Muzeelor, la nivel general, reprezintă o amplă operațiune de marketing cultural, care ar trebui să ajute la scoaterea din anonimat a numeroaselor muzee de valoare pe care publicul și autoritățile, deopotrivă, le ignoră”. 

Iar Virgil Ștefan Nițulescu, managerul de la Muzeul Național al Țăranului Român, consideră că „Noaptea Europeană a Muzeelor (NEM) a încetat, de mult timp să mai fie doar un fenomen cultural, devenind unul social și, uneori, chiar monden.

Este nu doar un prilej de a petrece o seară în oraș, întâlnindu-te cu prieteni, ci și de a participa la unele evenimente unice. Este ocazia în care publicul pune stăpânire pe străzi și pe instituțiile de cultură, într-un timp al zilei în care, de regulă, muzeele sunt închise”. 

El spune că NEM reprezintă o provocare administrativă pentru angajații din muzee pentru că au nevoie de o comunicare coordonată și coerentă, de un mesaj comun. De aceea este și nevoie de fonduri din partea autorităților centrale.

„Este singurul moment din an în care muzeele devin vedete culturale și sunt percepute altfel de către un public care, adeseori, este destul de pasiv în ceea ce privește relația cu instituțiile muzeale”, adaugă directorul de la Muzeul Țăranului. 

Între beneficii și dezavantaje

Călin Dan a atins și subiectul dezavantajelor pe care îl are un astfel de eveniment.

„Cei responsabili pentru subfinanțarea și neglijarea administrativă a muzeelor consideră că și-au bifat datoria față de aceste instituții, dintre care multe au o soartă dramatică”, punctează el.

În ceea ce privește potențialul evenimentului, acesta este unul uriaș, afirmă Virgil Ștefan Nițulescu în cadrul interviului pentru Capital.

„Publicul poate să intre în muzee în care, altfel, nu ar fi avut niciun interes să le viziteze vreodată, iar muzeele pot să se afirme cultural, prin crearea unor evenimente special dedicate NEM”. 

În opinia sa, dezavantajele provin din pericolul potențial pe care îl reprezintă un val mare de vizitatori pentru securitatea fizică a patrimoniului, în condițiile unui personal de supraveghere cu totul insuficient. De exemplu, echipa de la Muzeul Satului din București nu organizează niciodată „Noaptea Muzeelor” din motive de securitate pentru patrimoniu.

De asemenea, există și un risc de percepere superficială a valorii patrimoniului din partea celor care nu sunt interesați atât de trăirea unui moment cultural emoțional, cât de bifarea, ca la un concurs de orientare turistică, a cât mai multor obiective, pe parcursul a doar câteva ore. 

„În condițiile existenței unui personal total subdimensionat, și a incapacității managerilor de muzee de a oferi recompense salariale pentru cei care lucrează suplimentar în muzeu, singura soluție este oferirea de timp liber pentru recuperare, în următoarele câteva săptămâni, ceea ce afectează, oricum, capacitatea muzeelor de a asigura vizitarea acestora și după încheierea NEM”, mai spune apoi Virgil Ștefan Nițulescu.  

Între politică și cultură

O justificare a anulării acestui eveniment este și faptul că, în ziua imediat următoare, duminică, 18 mai, au loc alegeri prezidențiale, după cum s-a menționat și anterior. S-a punctat faptul că foarte mulți angajați din muzee sunt „antrenați în procesul electoral din diferite circumscripții ale țării”.

„Mi se pare de bun simț să nu vulnerabilizezi alegerile, de a căror importanță sper că suntem toți conștienți, prin alte activități care țin oamenii treji toată noaptea”, este opinia lui Călin Dan.

Managerul de la MNȚR vine cu o altă perspectivă și pune altfel problema: „Au existat temeri, din partea unor colegi ai mei, că echipele de campanie ale cel puțin unuia dintre candidați, vor profita de NEM, pentru a-și face propagandă în rândul publicului care va veni la muzee.

Acest pericol este real și astăzi, dar sunt convins că personalul muzeal nu va permite utilizarea instituțiilor muzeale pentru scopuri politice”, afirmă Virgil Ștefan Nițulescu. 

Experiența „Noaptea Muzeelor”

La MNAC, noaptea respectivă s-a transformat de câțiva ani în Ziua Muzeelor, spune managerul, cu un program decalat în mod rezonabil, astfel ca personalul muzeului să nu fie supus unui stres inutil.

„Pe lângă acest eveniment, MNAC are un vast program de gratuități periodice, care aduce mult mai multe beneficii publicului său decât năvala și alergarea printre exponate a mulțimilor ce cutreieră orașul în noaptea dedicată muzeelor”. 

De asemenea, MNȚR a participat la toate edițiile de până acum. Experiența a fost, adeseori, stresantă, pentru echipă, povestește directorul, dar și satisfacția a fost pe măsură.

„Din păcate, din cauze de înțeles, am redus mult orele în care Muzeul este deschis, pe parcursul serii: personalul fiind atât de redus, nu avem de unde să oferim recuperări și, în plus, nu avem nici posibilitatea de a le asigura colegilor transportul la domiciliu, după orele la care transportul public se retrage.

Aproape în fiecare an am beneficiat de câțiva voluntari, studenți, dar niciodată numărul acestora nu a fost suficient”, conchide el.