De la intrarea în vigoare a așa-numitului nou Cod al muncii și până la finalul lunii iulie, au fost înregistrate la nivelul întregii economii 769.804 contracte noi, cu 55% mai multe decât cele raportate în 2010 (497.838) și cu 83% mai mult decât în 2009 (420.548). Explicațiile pentru această veritabilă explozie nu sunt deloc puține. În primul rând, am asistat la o „aducere la suprafaţă“ a muncii la negru. Noua legislaţie a muncii a introdus şi răspunderea penală a angajatorului, primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără încheierea unui contract individual putând fi pedepsită cu închisoare de la unu la doi ani, iar refuzul repetat de a permite controalele inspectorilor de muncă, cu închisoare de la şase luni la un an.
În al doilea rând, așa cum se poate vedea în graficul alăturat, deși numărul de controale ale inspectorilor de muncă nu a evoluat fulminant (cu excepția lunii mai a acestui an), amenzile acordate de aceștia firmelor cu probleme în dosarele angajaților au crescut de peste trei ori, de la lună la lună, raportat la aceeași perioadă a anului trecut.
Prilej de nervi și acuze aiuritoare
În tot timpul scurs de la implementarea noii legislații a muncii, s-au făcut nenumărate confuzii între numărul de noi contracte și cel al locurilor de muncă nou-apărute. Este de ajuns, în acest sens, să revedem afirmația senatorului PSD Lia Olguța Vasilescu, conform căreia, „potrivit Institutului Național de Statistică, numărul de salariați în economie a crescut cu 54.300 de persoane de la începutul lunii mai.
În aceeași perioadă reprezentanții Inspecției Muncii au raportat un număr de 587.609 de contracte de muncă nou-încheiate. Practic, au umflat de zece ori cifrele reale, și acum, când minciuna a ieșit la iveală, Guvernul Boc tace. Cred că Emil Boc ar trebui să iasă pe posturile de televiziune, să iasă într-o conferință de presă la Guvern și să-și ceară scuze în mod public cetățenilor români pentru aceste date eronate pe care le-a prezentat“.
O declarație care pentru un necunoscător pare susţinută, însă în realitate reflectă o confuzie întâlnită adesea în mai toate mediile, cum că încheierea unui contract de muncă ar fi echivalentă cu angajarea unui om. Or, există numeroase cazuri în care același angajat poate avea în paralel chiar și zece contracte, ținând cont că, potrivit articolului 35 din Codul muncii, „orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea“. De altfel, după spusele liderului Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a întâlnit o situație în care o angajată avea concomitent nu mai puțin de 72 de contracte.