intr-o societate plina de contradictii asa cum este a noastra, desigur ca nu mai uimeste pe nimeni faptul ca, i timp ce sectorul economic se tot micsoreaza, falimentele se tin lant si privatizarea esueaza, institutiile de ivatamint se imultesc cu o rapiditate imposibil de controlat. in mod paradoxal, pe fondul scaderii demografice si al saracirii populatiei, sectorul privat al ivatamintului a proliferat si prosperat fantastic: i prezent, exista 80 de institutii particulare si 49 institutii publice de ivatamint superior. Presedintele Consiliului National de Evaluare si Acreditare Academica (CNEAA), dl Ioan Mihailescu, face precizarea ca doar 20 de universitati particulare au parcurs toate etapele prevazute de lege si sunt i curs de acreditate, i timp ce restul au sanse diferite de a se mentine i viitor si de a ideplini, pe o perioada lunga de timp, conditiile impuse prin reglementarile juridice specifice domeniului.
Consiliere i orientarea universitara
Tinerii nu au la idemina isa nici un ghid de orientare i aceasta oferta, care depaseste cu mult asteptarile. Anul trecut, spre exemplu, numai cine nu a vrut nu a intrat la facultate, pentru ca oferta educationala exprimata i locuri la admitere a fost mai mare decit numarul de candidati. in licee, orientarea scolara se face ocazional, iar informatiile despre institutiile de ivatamint sau perspectivele pe care le ofera o anumita specializare i viitor sunt cu totul sporadice, daca nu eronate. Cu toate eforturile itreprinse de CNEAA, continua sa functioneze facultati fara autorizatie. Exista chiar si institutii universitare de stat care nu au autorizatie pentru anumite specializari. Dl Mihailescu declara ca sunt date deja mai multe hotariri judecatoresti definitive de ichidere silita a unor asa-zise facultati care functioneaza i dughene sau itr-un apartament de bloc, dar executorul „semneaza senin, ca itr-un roman de Kafka, ca nu s-a putut pune i aplicare sentinta pentru ca l-a alungat patronul”.
Conducerea Universitatii din Bucuresti a luat pe cont propriu activitatea de consiliere a liceenilor care vor da examen de admitere la facultate i acest an. in campania de promovare a ofertelor educationale s-au asociat alte trei mari universitati din Iasi, Cluj si Timisoara. La sediul acestora s-au amenajat standuri speciale pentru ca fiecare facultate sa poata oferi din timp toate informatiile necesare candidatilor pentru orientarea lor educationala si profesionala. La Universitatea din Bucuresti functioneaza chiar si un Centru de informare, orientare scolara si consiliere profesionala, unde tinerii sunt sprijiniti, de la admitere pina la absolvirea studiilor, de catre specialisti cu experienta i resurse umane. Dna prorector Dana Marinescu spune ca se itreprind demersuri organizate pentru punerea la punct a unor baze de date complexe, prin intermediul carora studentii vor putea fi monitorizati eficient pe piata muncii. „Sondajele facute asupra studentilor din ultimul an de studii ne-au aratat ca i ultima vreme ei isi gasesc tot mai greu locuri de munca i profesiile pentru care s-au pregatit. Absolventii de la chimie au sanse reduse pentru ca industria este i regresie. Aceeasi este si situatia celor care se orienteaza spre ivatamintul preuniversitar. Posturi pentru cadre didactice sunt vacante la tara sau i creierul muntilor. Multi isi gasesc isa un loc de munca i domenii conexe. Facultatea de fizica si cea de matematica s-au orientat i ultimii ani catre o pregatire practica, oferind posibilitatea orientarii absolventilor i profesii care utilizeaza informatica sau tehnologii de virf.”
Noi cadre pentru reforma institutiilor statului
Pe lista profesiilor ajunse deja la saturatie, dna prorector a bifat si domeniul teologic. infiintarea unui numar excesiv de mare de facultati de stat si particulare cu profil teologic a generat deja o inflatie de absolventi. Acelasi lucru s-a itimplat si i sectorul juridic, unde piata a ajuns la limita maxima de absorbtie. Dl Ioan Mihailescu avertizeaza ca i curind trebuie sa se astepte la acelasi lucru si studentii economisti. in schimb, cei de la sociologie, psihologie si limbi straine isi gasesc repede de lucru, chiar din timpul facultatii. Cercetarile facute de Universitatea din Bucuresti arata ca exista un deficit mare de profesori de limbi straine nu numai la tara sau i marile orase, dar chiar si Bucurestii se confrunta cu aceasta problema, i multe scoli.
Reforma institutiilor de stat va absorbi un numar important de studenti din zona umanista de specializare. Evaluarile facute asupra personalului din administratia publica au evidentiat lipsa de pregatire adecvata a functionarilor pentru noile structuri si concepte de desfasurare a activitatii. Criza de specialisti este i acest moment la fel de mare atit la nivelul institutiilor centrale, cit si la baza sistemului administrativ. Majoritatea primariilor si prefecturilor locale functioneaza cu personal necalificat. Conducerea Universitatii bucurestene este pregatita sa transfere pe piata tineri specialisti capabili sa faca fata din prima zi cerintelor moderne de gestionare si functionare a sistemului administratiei publice.
Un alt sector nou de activitate semnalat de rectorul Universitatii din Bucuresti si care va avea nevoie de un numar isemnat de profesionisti este legat de reforma iceputa i Justitie. „Daca noul sistem se va pune i functiune, Rominia va avea nevoie de mii de consilieri sau inspectori de supraveghere si reintegrare a persoanelor care primesc pedepse neprivative de libertate – este de parere dl Ioan Mihailescu. Acestea vor fi icadrate itr-un sistem complex de control si monitorizare, menit sa diminueze problemele generate de reinsertia sociala a persoanelor care au fost eliberate din penitenciare sau care sunt numai… certate cu legea.” Facultatea de Asistenta Sociala din Bucuresti este pregatita i acest moment sa formeze primele serii de absolventi i acest nou domeniu de activitate, necesar pentru consolidarea societatii civile rominesti.
Prin noul concept de atragere si promovare pe piata muncii a studentilor, initiat de consortiul alcatuit din Universitatile din Bucuresti, Iasi, Cluj si Timisoara, se urmareste nu numai difuzarea unor informatii pe care tinerii nu le au la dispozitie, prin intermediul sistemului defectuos de functionare a Ministerului Educatiei si Cercetarii, ci si orientarea lor pe trasee profesionale cu perspective de angajare i viitor. Este foarte adevarat ca doar 1-2% din absolventii facultatilor din cadrul Universitatii sunt someri, dar foarte multi lucreaza i domenii care nu au nici o legatura cu specializarea lor sau chiar cu pregatirea universitara. Din aceasta cauza, i afara de campania de promovare a universitatii si consiliere a elevilor direct i scolile unde ivata, conducerea Universitatii din Bucuresti va organiza i toamna si un tirg al locurilor de munca, pentru a spori sansele tinerilor de a lucra i domenii specifice pregatirii acumulate i cei patru ani de studii.    
Proiecte universitare pentru vremuri mai bune
Universitatea din Bucuresti intentioneaza sa sustina din bugetul propriu programe care i mod normal fac parte din atributiile de protectie sociala ale statului. Rectorul Ioan Mihailescu vrea sa rezerve un numar de locuri tinerilor care provin din medii defavorizate.
„Universitatea va sustine financiar acesti tineri, chiar daca ei nu fac fata cerintelor de a intra pe locurile fara taxa de la stat. Chiar daca suntem constienti ca prin demersurile noastre nu vom rezolva probleme care nu si-au gasit solutii de foarte multi ani, trebuie sa initiem totusi o atitudine care va deschide accesul i sistemul universitar unei categorii de oameni care, de foarte multi ani, se afla la periferia societatii. Problema l-a preocupat si pe Spiru Haret, care a introdus cote de locuri la admiterea i facultati pentru copiii de tarani si muncitori, indiferent de calitatea pregatirii lor. Iata ca dupa o suta de ani ne confruntam cu aceeasi situatie dramatica. Datele statistice arata ca familiile cu un nivel scazut de educatie, la fel ca si persoanele din zonele sarace, defavorizate, din mediile rurale sau muncitoresti au tendinta de reproducere i cadrul profesiilor parintilor. intrucit aceste categorii de oameni nu au baza materiala si educationala pentru a sparge singure sistemul, ne-am gindit la solutii care sa vina i itimpinarea tinerilor cu potential.”rn
in afara acestor burse de studii destinate clar unor anumite categorii de tineri, conducerea universitatii are de gind sa promoveze programe speciale de pregatire a cadrelor didactice necalificate din zonele rurale sau defavorizate. Consortiul academic alcatuit de cele patru universitati din Bucuresti, Iasi, Cluj si Timisoara va forma centre teritoriale de calificare pe scurta durata a suplinitorilor din scolile generale. in acest proiect de calificare gratuita a unor specialisti, se asteapta atragerea altor institutii de ivatamint. Dl Mihailescu este de parere ca „formarea unui nucleu de intelectuali si de specialisti i mediul rural poate constitui locomotiva unor schimbari locale si a dezvoltarii acestor regiuni a caror situatie e mult mai dramatica decit ne imaginam noi.”