"Există aceste îngrijorări legate de faptul că România nu va reuşi să îşi menţină ţinta de deficit. Domnul prim-ministru Grindeanu s-a întâlnit la Bruxelles, săptămâna trecută, cu comisarul european Pierre Moscovici, care a şi adresat o scrisoare Guvernului României şi Guvernul României, din câte ştiu eu, e în dialog constant pentru a se încadra în acest deficit şi în acelaşi timp a-şi duce la îndeplinire planul ambiţios al programului de guvernare", a afirmat Creţu. 

Ea a spus că există o precauţie, la nivel european, cu privire la cheltuielile bugetare. 

"Cred că, atât timp cât există sustenabilitate, scopul este acela de a îmbunătăţi viaţa oamenilor (…). În acelaşi timp, Comisia Europeană este foarte precaută, pentru că ştim cazul Greciei, ştim alte cazuri", a nuanţat ea. 

Comisarul european a afirmat că nu există îngrijorări clare privind ţara noastră referitor la eventualul deficit. "Încă România nu este pusă sub observaţie. Există acest semn de întrebare – 'De unde vor veni resursele?' şi urmează ca Guvernul României să vină cu răspunsurile", a mai declarat ea. 

De altfel, Corina Creţu se va întâlni, joi, cu reprezentanţi ai Guvernului de la Bucureşti. 

Comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu, a fost prezentă, miercuri, anterior conferinţei de presă, la dezbaterea "Cinci scenarii pentru Europa" la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Capitală. 

Ea a vorbit cu tinerii despre diverse aspecte ale organismelor europene, cu aplicare în special asupra României. În ceea ce priveşte dialogurile pe care le are cu autorităţile române, Creţu a spus că nu vine să "impună" nimic. 

"Cred că nu ar fi foarte politicos să vă spun ce sfaturi o să le dau celor de la Guvern, pentru că eu nu sunt comisar sovietic, eu sunt comisar european. Eu vin să ajut, nu vin să impun nimic, mă pun la dispoziţia Guvernului împreună cu toate serviciile noastre, să ajutăm să depăşim aceste întârzieri", le-a transmis ea studenţilor. 

Comisarul european a mai spus că îşi doreşte demararea implementării proiectelor europene în România pentru perioada 2014-2020. 

"În primul rând, urgenţa numărul unu este ca instituţiile de certificare şi de control a celor 23 de miliarde să fie acreditate (…), instituţiile sunt acreditate de către Curtea de Conturi. Deci, noi trebuie să primim o scrisoare de la Curtea de Conturi care să ne asigure că aceste instituţii sunt capabile să gestioneze cele 23 de miliarde", a arătat ea, adăugând că, în prezent, România are contractate doar 5% din cele 23 de miliarde. 

AGERPRES

Te-ar putea interesa și: