După o serie de dezbateri legate de creșterea ce poate deveni periculoasă a creditării, băncile au păstrat, în trimestrul al treilea, condiții relaxate de împrumut pentru credite ipotecare și le-au înăsprit pe cele de consum.

La sfârșitul anului trecut și la începutul anului acesta, se discuta despre riscurile asociate creditării imobiliare, după creșterea semnificativă a acesteia. Ulterior, s-a ajuns și la împrumuturile de consum sau de nevoi personale, care nu sunt de regulă garantate și care au asociate riscuri mari atunci când gradul de îndatorare al debitorilor depășește 60% din venituri.

„Comparativ cu trimestrul anterior, în trimestrul al treilea din 2017 instituțiile de credit autohtone au relaxat într-o anumită măsură standardele de creditare pentru creditele ipotecare și le-au înăsprit în cazul creditelor de consum“, se arată într-un raport al Băncii Naționale (BNR). În fapt, băncile au luat act de recomandările BNR referitoare la creditare, care menționează și că se așteaptă la o continuare la condiții stricte pentru împrumuturile de consum și la menținerea celor pentru ipotecare. 

Evoluția acestor condiții va dicta și evoluția creditării în general. În prezent trecem printr-o perioadă caracterizată de scădere a încrederii populației și a mediului privat în economie, pe fondul modificărilor fiscale pe care guvernul le anunță pentru anul viitor, ca și pe fondul frământărilor politice, iar situația nu este deloc favorabilă creditării bancare. 

Cresc dobânzile

Pericolele pe care le ia toată lumea în calcul sunt legate de crearea unei bule de creditare, care s-ar putea sparge anul viitor după ce inflația va fi revenit la valori ridicate (până în 4% în prima parte a anului, conform BNR), dobânzile vor crește ca urmare a majorării de pe piața interbancară și a deciziilor BNR, iar cursul de schimb va fi nefavorabil monedei naționale, cu o apreciere semnificativă a euro, care va lovi în cei care încă au împrumuturi în valută. 
„Mă aștept ca BNR să înceapă majorarea ratei de dobândă de politică monetară de la următoarea ședință, care este pe 8 ianuarie, și cred că va fi un ciclu de aproximativ opt majorări ale dobânzii, în pași de 0,25%“, spune Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania. Creșterea de dobândă va afecta direct împrumuturile în lei, atât cele ipotecare, cât și cele de consum, și nu va ocoli nici creditele luate prin Prima Casă. 

 

Cum ipotecarele prin Prima Casă reprezintă aproximativ două treimi din soldul acestor credite, se pune întrebarea dacă nu vom asista la o rată mare de neperformante pentru aceste împrumuturi, mai ales că debitorii sunt printre cei mai vulnerabili în acest caz. Mai exact, sunt persoane care au achiziționat locuințe fără a avea un avans mai mare de 5%, cât este minimul necesar, și de multe ori nu îl aveau nici pe acesta, fiind condiționați de contractarea unor împrumuturi de nevoi personale care să acopere avansul și eventualele sume necesare renovării locuinței. 

Observ că ne ambiționăm în continuare să creăm locuri de muncă în străinătate.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

Este evident că nu este vorba de persoane aflate într-o situație financiară foarte bună, care să poată acoperi ușor majorarea ratei ca urmare a creșterii de dobânzi. Dar aici trebuie luată în calcul și majorarea salariilor din ultimii ani, nu doar cea a dobânzilor. De altfel, mulți dintre cei care au contractat Prima Casă au luat împrumuturile în urmă cu doi – trei ani sau mai mult, iar atunci dobânzile nu erau încă la niveluri minime. 

„Nu asistăm la o bulă pe piața imobiliară, iar cererea de credite s-a păstrat solvabilă“, spune Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance, care arată că majorarea prețurilor la locuințe a fost de o cifră pe an, inclusiv în 2017, iar salariile medii au urcat cel puțin la fel de mult.

În timp ce în 2008 perioada de achiziție a unei locuințe calculată în funcție de prețul pe metru pătrat și salariul mediu lunar era de 24 de ani, în prezent este de nouă ani, în scădere constantă. De asemenea, calculele realizate de Kiwi Finance pentru o familie de două persoane cu venituri lunare nete de 750 de euro (mai puțin de salariul mediu pe economie pentru fiecare dintre cele două persoane) arată că ar putea achiziționa o garsonieră de 40 metri pătrați care costă 46.000 de euro în 11 ani (cu avans de 25%). 

Prima Casă continuă

În ultimii doi ani, ponderea creditelor Prima Casă a scăzut până la aproximativ 50% din totalul creditelor noi acordate, pe fondul reducerii masive de dobânzi și a egalizării dintre acestea și cele din programul de stat. Diferența a rămas doar la nivelul avansului necesar, semnificativ mai mare în cazul celor „la liber“. Dar cum nu putem vorbi de o bulă comparabilă cu cea din 2008-2009, nu sunt motive atât de mari de îngrijorare pentru situația de anul viitor. 

 

De altfel, programul Prima Casă va continua, deși și-a cam atins scopul inițial, cel de susținere a tinerilor pentru a achiziționa o locuință. Programul va continua până în cel puțin 2021, conform directorului general al Fondului Național de Garantare a Creditelor (FNGCIMM), Alexandru Petrescu, care arată că suma alocată ca garanția de către stat va coborî anul viitor la două miliarde de lei pentru a ajunge la 1,5 miliarde lei în 2021. „Anul trecut a fost alocată suma de 2,94 miliarde lei acestui program, anul acesta 2,5 miliarde lei, care sunt aproape epuizați“, spune Alexandru Petrescu, care adaugă că rata de default (neperformante) este de doar 0,3% în prezent în cazul acestor credite. 

Directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, a arătat că este posibil ca sunt discuții pentru o nouă modificare a condițiilor de eligibilitate, astfel încât să ajungă la persoanele care au dificultăți în contractarea unor credite bancare, cum ar fi cele cu venituri mai mici decât cele medii pe economie. „Deocamdată nu avem nicio modificare și deja trebuie să elaborăm plafonul pentru anul viitor. Aceasta este o chestiune care trebuie discutată și necesită modificarea legii  privind programul Prima Casă, deci va trebui să mai facem niște analize înainte de a decide ceva“, spune Ștefan Nanu. 

Stoparea creditului de consum

În cazul creditelor de consum înăsprirea condițiilor de creditare s-a reflectat în limitarea creșterii, vizibilă în septembrie, când împrumuturile noi au fost de doar 400 milioane lei, jumătate față de valoarea din august. Problema acestor împrumuturi se extinde mult dincolo de sistemul bancar, fiind cele care alimentează importurile, prin cererea pentru produse pe care nu le găsim în industria noastră, și implicit deficitul comercial și de cont curent, plus presiunile asupra cursului de schimb. Desigur, partea bună este că alimentează și creșterea economică record de anul acesta, dar dacă este un avans bazat pe consum din import nu este o creștere sustenabilă. „Observ că ne ambiționăm în continuare să creăm locuri de muncă în străinătate“, spune și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

 

Chiar dacă impactul condițiilor de creditare nu va fi atât de vizibil anul acesta, dată fiind cererea însă mare, anul viitor vom asista cu siguranță la o scădere mai pronunțată a creditelor de consum noi. „Deciziile de politică monetară sau prudențială ale BNR, așteptările privind piața imobiliară, modificarea concurenței din sectorul bancar, așteptările privind situația financiară a populației și riscul asociat bonității clienților reprezintă factori de influență ai acestor evoluții“, se arată în raportul BNR referitor la evoluția creditării din perioada următoare. 

Deficitul de cont curent a ajuns la 4,19 miliarde euro la sfârșitul primelor nouă luni, în urcare de la 2,88 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut, iar principala cauză a creșterii este avansul major luat de deficitul comercial de bunuri, care a ajuns la 8,2 miliarde euro, față de 6,48 miliarde euro anul trecut, conform datelor BNR. Cum creșterea deficitului este pusă pe seama consumului din import, susținut de creditul de nevoi personale, ajungem la motive pentru limitarea pe cât posibil a acestuia.

La finele lunii septembrie, soldul creditelor de consum și alte scopuri în lei a ajuns la 39,9 miliarde lei, în urcare de la 36,1 miliarde lei la sfârșitul anului trecut, iar cele în valută a coborât până la 14,9 miliarde lei de la 17 miliarde lei. Cumulat, împrumuturile adună un sold de 54,8 miliarde lei, în urcare de la 53,1 miliarde lei la finele anului trecut. La acestea se mai adaugă și creditele acordate de instituțiile financiar nebancare (IFN), care au ajuns la o pondere de peste 11% din totalul creditelor acordate, dar care au fost restricționate recent de BNR, pentru a limita nivelul dobânzilor concomitent cu creșterea capitalurilor proprii.

CIFRA

54,8 miliarde lei este valoarea soldului creditelor de consum acordate de bănci la sfârșitul lui septembrie, în urcare de 53,1 miliarde lei la finele anului trecut