Îmbunătăţirea acestui indicator s-a datorat în mare parte împrumuturilor subordonate și majorărilor de capital solicitate de BNR băncilor comerciale în ultima lună a anului trecut. Nicolae Cinteză, directorul Direcției supraveghere bancară din BNR (foto), spune că solicitări de majorări de capital social nu vor mai exista până în aprilie-mai.
Totuși, sistemul bancar a încheiat al treilea an consecutiv pe pierdere – circa 100 de milioane de euro. Pierderea pe totalul sistemului bancar a fost cauzată de cheltuielile cu provizioanele, care au depăşit șapte miliarde de euro la sfârșitul lui 2011.
 
Băncile merg pe pierdere și în 2012
Şeful supravegherii bancare crede că nici 2012 nu va fi un an cu profit pentru bănci. „Cred că abia de anul viitor vom reveni pe profit“, spune Cinteză. În plus, presiune pe constituirea de provizioane va exista și în 2012, până în august-septembrie, urmând să se adauge sume suplimentare.
La finele anului trecut, creditele neperformante erau acoperite de provizioane în proporţie de 99,5%, conform  standardelor româneşti de contabilitate (RAS). Un nivel „confortabil de mare, după cum a caracterizat misiunea FMI“, afirmă Cinteză. În acelaşi timp, împrumuturile neperformante au ajuns să reprezinte 14,05% din totalul creditelor.
„S-a trecut la IFRS (standardele internaţionale de contabilitate) şi lucrurile sunt acum oarecum diferite. Depinde de măsura în care piața va permite valorificarea colateralelor. Dacă fluxurile așteptate de bănci se confirmă, provizioanele vor scădea. Dacă piața va continua să nu identifice cumpărători pentru colateralele atașate unui credit neperformant, sumele vor rămâne acolo“, precizează Cinteză. În prima parte a anului însă, datorită IFRS provizioanele vor scădea, dar apoi se va relua tendința de creștere din cauza serviciului datoriei.
În continuare, numărul clienților care nu pot să plătească ratele va crește. „Avem semnale, în ianuarie, că pe partea de corporate la unele bănci s-au înregistrat restanțe ceva mai serioase“, precizează Cinteză. Creșterea neperformantelor și majorarea provizioanelor sunt două dintre motivele pentru care creşterea ime­diată a creditării este improbabilă.
Lichiditățile vor fi conservate
Pe de altă parte, tendința generală este de micșorare a bilanțurilor. „Toți caută să își conserve lichiditățile, banii pe care îi au. Categoric că acest proces există și printre acționarii băncilor prezente la noi, dar el nu e determinat de dorința celor care au investit în România de a-și închide afacerile de aici“, spune Cinteză. Potrivit afirmaţiilor sale, elocvente în acest sens sunt majorările de capital făcute în ultimul timp. La sfârșitul lunii septembrie, suma reprezentând capitalul social la nivel de sector bancar era de  17,5 miliarde de lei, în timp ce la 31 decembrie acesta ajunsese la 18,3 miliarde de lei“, precizează Cinteză.
Şeful supravegherii din BNR spune că, săptămâna trecută, una din bănci a cerut permisiunea de a rambursa anticipat depozite plasate de banca-mamă în România, bani care vor fi utilizați la majorarea capitalului social al băncii de aici. În acest context, toate băncile așteaptă să vadă cum se va termina criza internațională, cum vor fi rezolvate problemele zonei euro. „Când vezi o creștere a riscului peste tot, ne așteptăm ca ei să scoată banii din buzunar? Când există șansa ca acei bani să nu se mai întoarcă?“, își susţine Nicolae Cinteză afirmația că se va relua creditarea la companii, dar nu în ritmul de până acum și abia în a doua parte a anului.
De altfel, BNR urmărește acum un alt indicator, care nici măcar nu este reglementat:  indicatorul de lichiditate imediată. Este vorba de volumul titlurilor de stat și al depozitelor în lei și valută constituite de bănci la BNR raportat la pasivele băncii. Plasamentele sunt cu risc scăzut, iar la cel mai mic pericol pot fi transformate rapid în lichidități. Ca medie pe sistem, acest indicator a fost de 37,2% în decembrie, iar tendința  este crescătoare. Când au la îndemână astfel de instrumente oferite de stat, destul de profitabile, băncile au puţine motive să accelereze acordarea de credite pentru sectorul privat.
190 mil. euro au adus băncile străine în România în trim. III 2011 pentru a-și majora capitalul social. Totalul pe sistem a fost de 4,2 miliarde de euro.