Chiar daca procentul majoritar al creditelor acordate de bancile comerciale este dat de imprumuturile pentru firmele mari, ponderea cresterii creditelor pentru acestea la sfarsitul lunii mai, comparativ cu decembrie 2002, a fost de 22,3%. In contra-balanta, cresterea creditelor acordate populatiei a fost de 68,2%, in aceleasi conditii comparabile. In bilantul agregat al bancilor, prezentat de BNR, in statisticile sale diferenta de 0,5% din crestere apartine segmentului notat cu „Altele”. Se poate astfel lesne constata ca segmentul de retail este cel care a dat cresterea creditului neguvernamental, crestere care are o mica putere de a influenta balanta comerciala, chiar daca multe dintre produsele cumparate pe credit sau componente ale acestora sunt importate. Potrivit datelor oferite de Institutul National de Statistica, importul de bunuri de consum, unde sunt incluse si frigiderele, aragazele, masinile de spalat, care au mare cautare printre produsele achizitionate pe credit de catre persoanele fizice, a avut o crestere de 9,8% in primele cinci luni ale anului, comparativ cu aceiasi perioada a anului trecut. In schimb, importul de automobile a crescut cu 17,8% in primele cinci luni ale anului. Nu trebuie insa sa uitam ca toate aceste importuri dezvolta la randul lor o industrie pe orizontala, gen crearea de service auto, linii de transport etc.
Cresterea consumului nu a distrus niciodata o economie, din contra este unul dintre motoarele dezvoltarii. Consumul poate distruge o economie, creand inflatie si deficite, doar daca aceasta nu produce absolut nimic, ori nu acesta este cazul Romaniei. Statele Unite, de exemplu, au deficite pe toata linia, dar au un excedent de capital, fapt care conduce treptat la echilibru. Acest al doilea factor de risc, cuantificat de BNR, poate fi vazut si ca un risc de incapacitate de plata pentru debitori, datorita unei cresteri necontrolate a consumului in detrimentul deteriorarii veniturilor. Statistica arata ca masa creditelor de consum si a celor pentru persoane fizice va ajunge la maturitate abia peste doi ani. La un total al creditelor pentru populatie de 700 milioane de dolari per total sistem bancar, cu o populatie activa de aproximativ sapte milioane de locuitori, din care doar trei milioane indeplinesc conditiile generale de creditare impuse de o banca, gradul de indatorare al romanilor ajunge la aproximativ 350 de dolari pe cap de locuitor, suma destul de rezonabila. Chiar daca o parte dintre acestia ar intra in incapacitate de plata, procentul lor nu va depasi, in nici un caz, un maximum de 30% din total debitori, cuantumul neperformantelor astfel rezultate nu vor afecta indicatorii de prudentialitate.
Din cauza ratei de economisire destul de modesta, in Romania exista riscul ca bancile sa aiba mult prea putine surse atrase fata de volumul de credite acordate. Dar si acest risc este partial eliminat. Majoritatea bancilor au deschise linii de finantare externa pe termen lung, linii care le permit sa aiba un volum mai mare de credite decat cel de depozite bancare. Robert Rekkers, director general la Banca Transilvania, ne-a declarat ca „De la inceputul anului pana acum am deschis patru linii de finantare externa, de la BERD, KFW, toate pe termen lung, fapt care nu cred ca va deranja Banca Nationala. Iar speranta noastra este ca aceste credite vor ajunge in partea sanatoasa a economiei”.
Directorul adjunct de la Dacia Pitesti, Constantin Stroe, este de parere ca acordul incheiat intre uzina si BRD pentru achizitionarea de automobile pe credit „este un parteneriat care genereaza o activitate de cursa lunga pentru Dacia, asigurand in acelasi timp garantie si stabilitate afacerii”.
Surse autorizate din interiorul Carpatcement au recunoscut posibilitatea ca pe termen lung cresterea creditarii persoanelor fizice sa aiba efecte negative asupra balantei comerciale sau a inflatiei, dar „creditarea nu trebuie franata prin metode administrative. Controlul cresterii creditului ar trebui facut cu ajutorul unor instrumente ale economiei de piata (principiul cererii si al ofertei)”.