Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Business

Costuri uriaşe pentru depresiile provocate de criză

Autor: | | 0 Comentarii | 59 Vizualizari

Starea de sănătate a românilor se deteriorează pe măsură ce avansează criza economică. Depresia este una dintre cele mai costisitoare afecţiuni, ocupând locul al şaselea, în termeni de povară economică. Pentru Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei, Ministerul Sănătăţii a cheltuit peste 300 milioane euro, fără să se întâmple nimic până acum. Programul avea ca principal obiectiv evaluarea factorilor de risc, mai exact a bolilor la care popu

Starea de sănătate a românilor se deteriorează pe măsură ce avansează criza economică. Depresia este una dintre cele mai costisitoare afecţiuni, ocupând locul al şaselea, în termeni de povară economică.

Pentru Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei, Ministerul Sănătăţii a cheltuit peste 300 milioane euro, fără să se întâmple nimic până acum. Programul avea ca principal obiectiv evaluarea factorilor de risc, mai exact a bolilor la care populaţia este cel mai expusă, şi urma, potrivit declaraţiilor fostului ministru care l-a păstorit, Eugen Nicolăescu, să se extindă pe cinci ani, în funcţie de rezultatele obţinute.

Actualul ministru al sănătăţii, deşi a promis, prin purtătorii de cuvânt, că va face publice, la jumătatea lunii iunie, datele colectate pe baza analizelor efectuate de populaţie, ţine şi acum în sertar „buletinele medicale“. Potrivit informaţiilor care s-au mai strecurat pe uşa  Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, peste 3.600.000 de români prezintă riscul îmbolnăvirii de diabet, aproape 850.000 de persoane prezintă risc cardiovascular, sute de mii de persoane sunt supuse riscurilor de osteoporoză, accidentelor vasculare cerebrale şi cancerului colorectal.

Directorul Centrului Naţional de Sănătate Mintală (CNSM), dr. Ileana Botezat-Antonescu, este de părere că ar trebui să se abordeze această evaluare a stării de sănătate în contextul actualei crize: „Pierderea locului de muncă, acumularea unor datorii, pierderea casei, în multe cazuri, afectează echilibrul psihic al persoanelor respective. Acum sunt mult mai multe profesii supuse riscului, şi mulţi angajaţi sunt obligaţi la eforturi mult mai mari legate de muncă şi timp la lucru.“ Directoarea CNSM apreciază că, în condiţiile date, a crescut incidenţa bolilor depresive reactive, cu efecte asupra declanşării multor alte boli grave. Efortul de tratare a acestor persoane devine din ce în ce mai dificil. Motivul este sărăcia, explică Ileana Botezat-Antonescu: „Este una din condiţiile determinante ale depresiei.“

Locuri de muncă ameninţate

167-33299-24_laptop_28.jpgDatele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că depresia este responsabilă de 6% din povara tuturor bolilor în Europa. Datele publicate în 2004, pe baza unui studiu efectuat în 28 de ţări europene cu o populaţie totală de 466 milioane de locuitori, arată că cel puţin 21 de milioane erau afectate de depresie. Costul anual total al depresiei în Europa a fost estimat la 118 miliarde de euro, ceea ce însemna 253 euro/locuitor. Costurile directe au totalizat 42 miliarde de euro, din care 22 miliarde euro îngrijirile în afara spitalului,  9 miliarde euro costul medicaţiei şi 10 miliarde euro spitalizarea. Costurile indirecte au fost estimate la 76 miliarde euro. Aceste date fac din depresie cea mai costisitoare boală mintală din Europa, însumând 33% din costurile totale. „În ceea ce priveşte costul mediu pe pacient, ne explică dr. Antonescu, povara socială a depresiei este mai mare decât a altor boli cronice precum hipertensiunea, artrita reumatoidă, astmul bronşic sau osteoporoza.“

Concluzia principală a studiului efectuat recent în România de CNSM asupra 78.463 adulţi, din care 13.359 identificaţi ca suferind de depresie, vizează impactul major pe care îl are asupra forţei de muncă. Activitatea profesională şi viaţa socială ale acestor persoane au fost substanţial afectate de simptomele depresive. Numărul de zile de muncă pierdute din cauza depresiei a crescut odată cu severitatea bolii. Pe lângă absenteismul ridicat, persoanele cu depresie pierd şi schimbă locul de munca mai frecvent. Depresivii prezintă, de asemenea, dificultăţi în managementul timpului, în relaţiile interumane şi îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Autorii studiului spun că performanţa la locul de muncă pare să rămână afectată chiar şi după ameliorarea bolii.

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.