Cel mai mare impact în ajustarea peste orice aşteptări a contului curent a venit din balanţa comercială de bunuri, al cărui deficit s-a redus cu aproape 2 miliarde euro sau 58%, de la 3,5 miliarde euro la 1,47 miliarde euro. Aici a contribuit evoluţia de excepţie a exporturilor (în special din partea Dacia şi Ford şin a producătorilor de componente auto, n.r.), care au reuşit să crească cu 5,9%, la 23,71 miliarde euro, deşi partenerul principal de export al României – zona euro – se află în recesiune, dar a contat şi reducerea importurilor, cu 2,7%, până la 25,18 miliarde euro.
Oricum, importuri mai mici înseamnă consum mai mic, dar şi un apetit mai redus al companiilor pentru investiţii şi producţie, întrucât pentru a exporta companiile au nevoie de importuri de tehnologie, materie primă sau componente.
O ajustare de aproape 1,2 miliarde euro a venit din balaţa serviciilor, graţie îmbunătăţirii cu 630 milioane euro pe partea transporturilor (de la 369 la 1.000 mil. euro) şi cu 630 milioane euro pe partea altor servicii (de la deficit de 280 mil. euro la excedent de 354 mil. euro). Serviciile de turism, în schimb, şi-au adâncit deficitul, de la 110 mil. euro, la 198 mil. euro.
Poziţia de Venituri, unde intră fluxurile companiilor şi ale statului în materie de împrumuturi, dividende etc, s-a îmbunătăţit şi ea cu 356 milioane euro, până la un deficit de 904 milioane euro.
În schimb, Transferurile Curente, care înglobează absorbţia netă de fonduri europene şi banii trimişi acasă de cei care lucrează în afară, au consemnat o uşoară scădere, la un excedent de 1,91 miliarde euro, de la 2 miliarde euro.
Pe lângă excedentul surprinzător de aproape 700 milioane euro al contului curent, România a încheiat primul semestru cu investiţii străine directe (ISD) de 666 milioane euro, ceea ce îi conferă spaţiu de circa 1,4 miliarde euro pentru înrăutăţirea contului curent astfel încât acesta să aibă acoperire totală în ISD.
Prognoze
Pentru acest an se mizează pe o ajustare a contului curent până la un deficit de 2% din PIB, după ce în 2012 deficitul a fost de aproape 4% din PIB, spune Cristian Popa, viceguvernator al BNR, evocând cifrele agreate cu FMI.
Dacă la începutul anului majoritatea analiştilor vedeau contul curent înregistrând un deficit de 3%-4% din PIB pe întreg anul, acum analiştii BCR se aşteaptă la un deficit cuprins între 0 şi 1% din PIB, nefiind exclus chiar un uşor excedent.
Un deficit de 2% din PIB ar fi exchivalent cu -2,8 miliarde euro, ceea ce ar însemna ca în a doua parte a anului să iasă din România cu 3,5 miliarde euro mai multă valută decât va intra. Dar asta nu s-a întâmplat nici măcar anul trecut, darămite în acest an de ajustare peste aşteptări.
Practic, dacă anul trecut deficitul creştea de la o lună la alta, în acest an, excedentul creşte de la o lună la alta.
Toată această îmbunătăţire a contului curent este o veste bună pentru cursul de schimb, care ar putea coborî pe termen lung, pe măsură ce dependenţa de finanţarea externă se reduce treptat.
De exemplu, graţie acestei ajustări a contului extern şi recentelor decizii ale BNR de a reduce dobânda-cheie, analiştii financiar-bancari şi-au redus prognoza de curs pentru finalul anului la 4,4 lei, după ce anterior unii dintre ei îl vedeau la 4,6-4,65 lei.


Te-ar putea interesa și: