Consumul ilicit de țigări atinge un record european: 10,3% din piața UE în 2025. România rămâne sub media europeană, dar pierde 324 milioane de euro

Europa se confruntă cu cel mai ridicat nivel al consumului ilicit de țigări din ultimul deceniu, potrivit celei de-a 20-a ediții a studiului KPMG privind piața neagră a produselor din tutun. În timp ce Franța, Belgia și Țările de Jos devin epicentre ale contrafacerii, România se menține sub media UE, însă înregistrează o creștere a fenomenului și pierderi bugetare de 324 milioane de euro.

Europa: consum ilicit de 41,8 miliarde de țigări și pierderi fiscale de 16,7 miliarde de euro

Cel mai recent studiu realizat de KPMG care analizează amploarea comerțului ilicit cu țigări în Uniunea Europeană arată o situație alarmantă: deși consumul general de produse cu tutun este în scădere, piața „neagră” de țigări este în continuă creștere. Ceea ce se traduce în primul rând prin sume uriașe pierdute de la bugetele țărilor europene, dar totodată și printr-un risc sistematic pentru economia și securitatea statelor. 

Cea de-a 20-a ediție a studiului „Consumul ilicit de țigarete și produse din tutun încălzit, precum și ponderea produselor cu nicotină orală în Europa” (”Illicit cigarette and heated tobacco consumption, and oral nicotine share in Europe”), realizat de KPMG pentru Philip Morris International, arată că în 2025 consumul de țigări ilicite din UE a atins nivelul de 41,8 miliarde de unități, reprezentând 10,3% din consumul total – cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Pierderile fiscale sunt estimate la 16,7 miliarde de euro.

Raportul evidențiază o creștere puternică față de anul precedent, de peste 7 procente, și o schimbare de paradigmă: produsele contrafăcute au devenit principala sursă a pieței ilicite, ajungând la 18,3 miliarde de țigări, adică 44% din total, cu o creștere de peste 20% într-un singur an.

În acest context, Philip Morris International (PMI) își reiterează apelul pentru un răspuns coordonat la nivel european în combaterea comerțului ilicit, bazat pe reglementări fundamentate pe dovezi și pe consolidarea cooperării.

Țările cu cele mai mari piețe ilicite de țigări: între 2 și 4 țigări din 10 provin de pe piața neagră

Potrivit studiului prezentat în această săptămână de KPMG, consumul ilicit este din ce în ce mai concentrat în marile economii din vestul Europei – în special, Franța, Belgia și Țările de Jos – amplificând presiunea asupra finanțelor publice și dificultățile de aplicare a legii.

Franța rămâne cea mai mare piață ilicită din Europa, cu o cotă de 41,4% (20,5 miliarde de țigări). Produsele contrafăcute au reprezentat aproape 9,7 miliarde (circa 19% din consumul total). Franța a înregistrat cea mai mare creștere a consumului ilicit din Europa în 2025. Belgia a înregistrat o cotă a comerțului ilicit de aproape 25% (peste 2 miliarde de țigări). Țările de Jos au depășit pragul de 22% (2,1 miliarde de țigări), revenind la niveluri înregistrate ultima dată în jurul anului 2006.

La nivel mai larg, șase state membre UE depășesc acum o cotă de 20% a pieței ilicite, ceea ce subliniază amploarea și concentrarea fenomenului. În afara UE, Regatul Unit rămâne a doua cea mai mare piață analizată, cu volume de peste 7 miliarde de țigări, dintre care 3,5 miliarde contrafăcute.

România: 6,9% piață ilicită și pierderi de 324 milioane de euro

În România, piața ilicită a urcat în 2025 la 6,9%, echivalentul a aproximativ 1,78 miliarde de țigări, o creștere de 0,9 puncte procentuale față de anul anterior, dar în continuare sub media europeană.

„Datele arată că România rămâne sub media europeană în ceea ce privește consumul de țigări ilicite, însă creșterea din ultimul an confirmă că riscurile persistă. 1,8 miliarde de țigări din comerțul ilicit reprezintă o pierdere de aproximativ 324 milioane de euro pentru statul român, în creștere cu 56 milioane de euro față de 2024. În acest context, este esențial să menținem un cadru de reglementare echilibrat și predictibil, bazat pe dovezi, și să continuăm colaborarea strânsă între autorități și sectorul privat, pentru a limita extinderea pieței negre și a proteja veniturile bugetare.” — Carmina Fusté, director general, Philip Morris România.

Structura pieței ilicite este influențată de proximitatea geografică, cu volume importante provenite din Bulgaria, Republica Moldova și zona duty-free. În 2025, 74% din consumul licit non-domestic a avut origine bulgărească.

„Structura pieței ilicite din România este determinată de proximitatea geografică – volume semnificative provin din Bulgaria, Republica Moldova și zona duty-free. Disparitățile de accize între România și Bulgaria au alimentat o creștere constantă a produselor licite cu proveniență bulgărească în țara noastră. În 2025 această sursă de proveniență a cumulat 74% din totalul consumului licit non-domestic. România beneficiază de un cadru fiscal stabil și predictibil, recunoscut ca exemplu de bune practici în Europa, care menține nivelul ilicit sub media europeană. Totodată, autoritățile române demonstrează eficiență în acțiunile de control: în 2025, în cadrul a doar două raiduri asupra fabricilor clandestine, au fost confiscate în medie 21,7 milioane de țigări per operațiune – cel mai ridicat volum mediu din Europa, alături de Ungaria.” — Roxana Pîntea, Director Corporate Affairs, Philip Morris România.

La nivelul celor 38 de țări analizate, consumul ilicit total ajunge la 55,3 miliarde de țigări, cu pierderi de 22,4 miliarde de euro.

Tendințe regionale: contrafacerea înlocuiește contrabanda clasică

Raportul subliniază o transformare profundă a pieței ilicite: producția ilegală se mută tot mai mult în interiorul UE, iar lanțurile de aprovizionare devin mai rapide și mai greu de urmărit. Franța, Belgia și Țările de Jos sunt principalele centre ale acestui fenomen.

Produsele contrafăcute au devenit cea mai importantă sursă de țigări ilicite în UE, ajungând la 18,3 miliarde și reprezentând 44% din consumul ilicit total în 2025. Volumul acestora a crescut cu peste 20% față de anul anterior, evidențiind capacitatea rețelelor de crimă organizată de a-și adapta rapid modelele de producție și distribuție pentru a reduce riscul de detectare.

„Cifrele sunt clare: produsele contrafăcute au devenit principalul motor al pieței ilicite de țigări din UE, susținute de lanțuri infracționale concepute pentru a aduce produse false către consumatorii din piețele cu valoare ridicată, ceea ce afectează economia europeană și alimentează alte activități ilegale.” — Christos Harpantidis, Group Chief Corporate Affairs Officer, PMI.

Odată cu această schimbare accelerată a pieței ilicite și cu extinderea rețelelor de producție falsificată în interiorul UE, raportul atrage atenția asupra unor vulnerabilități sistemice care permit fenomenului să se amplifice.

„Acest lucru evidențiază, de asemenea, vulnerabilități structurale persistente la nivelul reglementării, aplicării legii și procesului judiciar, care creează spațiu pentru extinderea comerțului ilicit – într-un moment în care multe state membre UE se confruntă cu presiuni economice și de securitate mai ample. Reducerea acestor lacune necesită acțiuni coordonate: consolidarea aplicării legii, cooperare public-privată și reglementări echilibrate, bazate pe dovezi și aplicabile în practică.” — Christos Harpantidis, Group Chief Corporate Affairs Officer, PMI. 

Ce funcționează: politici echilibrate, nu extreme

Raportul arată că unele state au reușit să reducă piața neagră prin politici fiscale predictibile și aplicare consecventă a legii. Grecia scade la 14,1%, cu o reducere de 3,4 puncte procentuale într-un singur an. Ucraina reduce consumul ilicit cu aproape 1 miliard de țigări, în ciuda contextului dificil.

„Lecția din Europa nu este că o singură măsură rezolvă problema, ci că echilibrul este cheia.” — Massimo Andolina, President Europe Region, PMI.

Odată analizate diferențele dintre piețele europene, raportul arată că modul în care statele aleg să reglementeze fiscal și comercial produsele din tutun generează rezultate diametral opuse, conturând două modele distincte de evoluție a pieței ilicite. 

„Țările care au o abordare proporțională și bazată pe dovezi în definirea cadrului de reglementare și fiscal, susținută de eforturi consecvente de aplicare a legii, demonstrează că poate fi redus comerțul ilicit cu produse pe bază de nicotină, în beneficiul consumatorilor, al finanțelor publice și al combaterii criminalității. Pe de altă parte, țările care promovează creșteri excesive de taxe sau, mai grav, interzic produse, țări precum Franța și Țările de Jos, înregistrează o creștere a fenomenului ilicit, o scădere a veniturilor fiscale, consumatorii au acces la produse necontrolate, iar activitățile infracționale se intensifică. Problema nu mai este lipsa dovezilor, ci lipsa voinței de a acționa rațional și decisiv ” — Massimo Andolina, President Europe Region, PMI.

Pentru a contracara evoluția tot mai sofisticată a rețelelor ilicite, raportul subliniază că succesul depinde nu doar de reglementări adecvate, ci și de modul în care instituțiile publice și actorii privați reușesc să lucreze împreună într-un cadru operațional coerent.

„Colaborarea susținută între sectorul public și cel privat, care combină aplicarea eficientă a legii cu utilizarea unor date solide, expertiză, schimb de informații și capabilități operaționale, este esențială pentru a identifica, investiga și destructura rețelele de contrafacere și pentru a permite autorităților să fie cu un pas înaintea operatorilor din economia ilicită, trecând de la măsuri reactive la o abordare mai proactivă, bazată pe informații.” — Yann Guérin, Group Chief Legal Officer, PMI.

Produse din tutun încălzit și nicotină orală: nivel redus al ilicitului, dar riscuri emergente

Pentru al doilea an consecutiv, studiul include și analiza pieței produselor din tutun încălzit. Contrabanda reprezintă 1,2% din consumul total, fără dovezi privind contrafacerea. Cele mai afectate piețe sunt Germania, Austria și Țările de Jos.

Chiar dacă nu au fost identificate fluxuri de produse din tutun încălzit contrafăcute. prezența contrabandei subliniază că, deși amploarea rămâne limitată, nicio categorie de produse nu este imună la comerțul ilicit.

Studiul nu analizează și dispozitivele electronice care încălzesc tutunul, dar analizele interne PMI disponibile, precum și cercetările realizate de terți, indică în mod similar absența unei prezențe semnificative a activității de contrabandă sau contrafacere în această categorie până în prezent.

Pentru prima dată, studiul a evaluat și produsele orale cu nicotină în țări selectate. Acesta a arătat că, pe piețele unde pliculețele cu nicotină sunt interzise sau puternic restricționate, datele din sondaje indică o disponibilitate semnificativă, implicând adesea produse contrafăcute, neconforme sau care nu provin de pe piața internă. Cele mai ridicate ponderi ale produselor neeligibile pentru comercializare – cu potențialul de a ajunge la un număr substanțial de consumatori – au fost observate în Țările de Jos, Germania și Belgia.

„PMI consideră că factorii de decizie din Europa ar trebui să adopte abordări de reglementare bazate pe dovezi și proporționale cu riscurile pentru toate categoriile de produse cu nicotină și să creeze reguli care protejează consumatorii, sprijină aplicarea legii și evită consecințele nedorite care pot muta cererea către piața neagră. Acest lucru este deosebit de important, întrucât dovezile din alte categorii de produse cu nicotină, inclusiv pliculețele, indică apariția unei activități ilicite pe scară largă în unele părți ale Europei și subliniază necesitatea unor abordări din domeniul reglementării care să fie atât eficiente, cât și fundamentate pe realitățile pieței.” — Christos Harpantidis, Group Chief Corporate Affairs Officer, PMI.

Un sector economic major, afectat de piața neagră

Lanțul de valoare al tutunului și nicotinei susține peste 2,1 milioane de locuri de muncă în Europa și generează 224 de miliarde de euro valoare economică. Comerțul ilicit erodează această contribuție și alimentează rețele infracționale.

„Comerțul ilicit devine tot mai sofisticat, mai localizat și din ce în ce mai industrializat. Acesta nu doar erodează activitatea economică legitimă, ci alimentează și rețelele infracționale care operează repede, la scară largă și cu impunitate, descurajând investițiile, inovația și capacitatea guvernelor de a-și îndeplini obiectivele fiscale și de sănătate publică.” — Yann Guérin, Group Chief Legal Officer, PMI.

Pe măsură ce PMI avansează în misiunea de a construi un viitor fără fum, compania continuă să își consolideze controalele asupra lanțului de aprovizionare și să coopereze cu autoritățile de aplicare a legii și cu alți parteneri pentru a combate contrafacerea și contrabanda cu produse din tutun și nicotină.