Capital: Domnule Teculescu, va reintoarceti la Casa de Economii si Consemnatiuni, ca presedinte al acestei institutii, dupa o pauza de aproape cinci ani. Ce va asteptati sa gasiti aici?
Constantin Teculescu: Altceva decat am lasat. In perioada ’96 – ’97, a inceput un proces de restructurare si eficientizare a activitatii CEC, cu ajutorul unor experti din Germania, proces care ulterior n-a mai continuat. Fara sa fiu rautacios, dar si fara sa am date concrete, cred ca dupa 1997 s-a reusit numai sifonarea cartii de vizita a CEC.
Capital: Stiind acest lucru, de ce ati acceptat, totusi, aceasta functie?
Constantin Teculescu: Poate ca sunt un sentimental. CEC inseamna pentru mine mai mult decat o banca.
Capital: N-a fost si o sarcina data de premierul Adrian Nastase?
Constantin Teculescu: Am avut o discutie cu premierul in legatura cu intentia Guvernului privind viitorul CEC. Cu sprijinul premierului, cred ca voi putea pune in practica cele solicitate de Domnia sa, si anume: recuperarea de catre CEC a locului avut in cadrul sistemului bancar – o banca stabila, fara riscuri, o banca a celor multi, a depunatorilor. Pentru depunatori, CEC este un simbol, o traditie romaneasca, nu numai o banca comerciala.
Capital: Agreati continuarea activitatii CEC in calitate de casa de economii sau optati pentru intrarea institutiei in randul bancilor comerciale, supunandu-va astfel regulilor specifice sistemului bancar?
Constantin Teculescu: Intr-o prima etapa, CEC va fi banca de economii. Se va adresa micului depunator si, in general, va folosi fondurile atrase tot in sprijinul lui. Totodata, va deveni si un finantator, un creator de intreprinderi mici si mijlocii.
Capital: Retragerea garantiei statului pentru economiile depuse la CEC de persoanele fizice a fost un subiect mult controversat. Care este parerea dumneavoastra?
Constantin Teculescu: Retragerea garantiei statului pentru depunerile populatiei este o problema foarte importanta. Este o problema de natura politica si trebuie evitata o decizie pripita in acest sens. Personal nu cred ca retragerea garantiei statului ar trebui sa constituie o prioritate pentru CEC, la ora actuala. Important este ca aceasta institutie simbol sa-si regaseasca pozitia in cadrul sistemului financiar-bancar.
Capital: In perspectiva privatizarii, credeti ca este oportuna mentinerea garantiei statului?
Constantin Teculescu: Nu. Insa acum trebuie sa se eficientizeze activitatea, ca urmare a unui program de restructurare, si numai dupa aceea sa se ia in calcul posibilitatea unei eventuale privatizari. Cred ca inainte de a se lua o decizie in legatura cu viitorul CEC, trebuie avut in vedere si faptul ca aceasta institutie poate constitui un echilibru pe piata financiar-bancara romaneasca, in politica dobanzilor si a cursului valutar, vizavi de bancile comerciale, al caror scop esential este profitul.
Capital: Ce orizont de timp dati pentru inceperea privatizarii? Privatizarea CEC este un subiect important in discutiile cu organismele internationale.
Constantin Teculescu: Am convingerea ca si Banca Mondiala, si Fondul Monetar International au experti care inteleg exact situatia din Romania si ca specialistii romani vor fi capabili sa-i convinga ca posibilitatile de eficientizare a sistemului bancar romanesc, inclusiv a CEC, sunt multiple.
Capital: Este greu de precizat un termen?
Constantin Teculescu: Se poate ajunge si la alte masuri de eficientizare decat privatizarea imediata. Privatizarea CEC si, implicit, anularea garantarii de catre stat a depunerilor populatiei, care in etapa actuala inteleg ca nu este agreata, sunt decizii politice.
Capital: ING Barings a intocmit un raport asupra activitatii CEC. Stiti ce contine?
Constantin Teculescu: Nu am intrat in posesia unui astfel de document, dar pot preciza ca restructurarea CEC se va face dupa consultarea atat a documentelor inaintate de expertii caselor de economii din Germania, cat si a raportului pus la dispozitie de ING Barings.
Capital: Plecarea fostului presedinte al CEC, Ion Ghica, a surprins mediile economice din Romania. De ce credeti ca a demisionat?
Constantin Teculescu: Dupa cum am inteles, presedintele Ghica a avut un mandat limitat la CEC.
Capital: Ce investitii va atrag in mod deosebit?
Constantin Teculescu: Investitiile in societatile romanesti.
Capital: Jucati pe bursa?
Constantin Teculescu: Da, la Bursa de Valori Bucuresti.
Capital: De obicei, castigati sau pierdeti?
Constantin Teculescu: Pe ansamblu castig si destul de substantial.
Capital: Va gestionati singur portofoliul?
Constantin Teculescu: Da. Sa nu uitam ca o perioada indelungata am fost dealer valutar la BRCE, care in perioada respectiva avea venituri importante din arbitrajul valutar.
Capital: Jucati si pe valute?
Constantin Teculescu: Da, am castiguri si in euro, obtinute tot pe piata romaneasca.    

Carte de vizita

· Nascut la 6 octombrie 1946 in Bucuresti;
· Casatorit, doi copii;
· A absolvit Academia de Stiinte Economice, promotia 1970;
· In perioada 1970 – 1975 a fost economist la Centrocoop; din 1975 si pana in 1981 a lucrat ca economist principal la fosta Bancorex. In Bancorex a lucrat pana in anul 1992, ocupand succesiv functiile de director, sef serviciu, director general si vicepresedinte. Din noiembrie 1992 si pana in septembrie 1993 a fost ministrul comertului, in cabinetul Stolojan. Din noiembrie 1992 si pana in prezent, a fost deputat PDSR. In Camera Deputatilor a fost vicepresedintele Comisiei buget- finante – banci si membru in Comisia de politica externa. In perioada martie 1996 – martie 1997, a fost presedintele CEC. De saptamana trecuta a revenit in aceasta functie.

Istoria unei demisii anuntate

Saptamana trecuta, Ion Ghica si-a prezentat demisia din functia de presedinte al CEC. El fusese numit in acest post anul trecut, de fostul premier Mugur Isarescu, pentru a gestiona criza provocata de scandalul Fondului National de Investitii. Plecarea lui Ghica de la CEC era previzibila. Mandatul lui luase sfarsit. CEC iesise din scandalul FNI, prin transferarea acestei probleme la Agentia de Valorificare a Activelor Bancare.
Dupa decenii de activitate in domeniul bancar, sfarsitul carierei lui Ghica a fost agitat. Doua demisii, din fruntea a doua institutii importante pe piata bancara, ambele aflate in proprietatea statului: Banca Comerciala Romana (BCR) si CEC. In februarie anul trecut, a demisionat din functia de presedinte al BCR, la capatul unui lung sir de acuzatii indreptate atat impotriva BNR, pentru lipsa de comunicare cu entitatile aflate in sistemul bancar (el reprosa conducerii BNR ca nu a avertizat bancile comerciale in legatura cu situatia precara a unor societati bancare), cat si impotriva Guvernului, opunandu-se public procesului de absorbtie a fostei Bancorex de catre BCR. De altfel, plecarea lui Ghica de la BCR fusese tot atat de previzibila pe cat a fost acum, de la CEC. Atunci, era limpede ca se va face o miscare care avea sa-l propulseze pe Nicolae Danila din functia de prim-vicepresedinte (post special infiintat dupa plecarea acestuia de la Bancorex, o data cu lichidarea bancii) in cea de presedinte al BCR.

Instalarea lui Ghica la CEC, in vara anului trecut, s-a facut in cel mai critic moment al acestei institutii. CEC fusese implicata in scandalul FNI, de catre fostul presedinte, Camenco Petrovici. Un contract de fidejusiune incheiat cu fosta societate de administrare a FNI era tinicheaua de care CEC trebuia sa scape cu orice pret. Procesele n-au putut fi evitate si numai garantia totala asigurata de stat a impiedicat avalansa de retrageri ale economiilor populatiei. FNI fusese, de fapt, picatura care a umplut paharul. Fiind o institutie care a beneficiat de garantia statului pentru depozitele micilor depunatori, calitatea plasamentelor conta mai putin. Asa se face ca CEC a fost vesnicul perdant in sistemul bancar, ramanand agatat de aproape toate bancile care au dat faliment sau au intrat in procese de reorganizare: Banca Dacia Felix, Creditbank, Banca Albina, Banca Columna. r
Ultimul raport intocmit de Curtea de Conturi a Romaniei ca urmare a controlului efectuat la CEC nu a fost deloc favorabil acestei institutii. La sfarsitul anului 2000 fusesera constatate prejudicii de peste 200 miliarde de lei si o scadere a ratei rentabilitatii de la 30,7% (in 1997), la 1,5% (in 1999). O analiza efectuata de experti din domeniul bancar vorbeste de ineficennta fostei conduceri a CEC, ca si de neprofesionalismul membrilor consiliului de administratie numiti de Ministerul Finantelor. Actuala putere politica admite, in sfarsit, sa se implice in gestionarea CEC. Imediat dupa demisia lui Ghica, premierul Adrian Nastase il numeste pe r
Constantin Teculescu in functia de presedinte al CEC, o mutare, iarasi, previzibila. r
Restructurarea activitatii CEC, cu precizarea ca nu vor avea loc concedieri de personal, amanarea privatizarii institutiei si mentinerea garantiei statului asupra economiilor populatiei sunt cateva elemente care configureaza principalele directii de actiune ale noului presedinte.r