Mărginit la est de Marea Neagră, la vest de Dunăre şi la sud de graniţa cu Bulgaria, străbătut de canalul ce leagă fluviul de mare, conectat la Bucureşti printr-o autostradă şi o cale ferată modernizată, pe care trenurile circulă cu 160 de kilometri la oră, şi având una dintre cele mai blânde clime din ţară, judeţul Constanţa pare să fi ştiut să-şi valorifice din plin avantajele.

În primul rând, pe coastă se găsesc cele mai mari trei porturi maritime ale României (Constanţa Sud-Agigea, Midia şi Mangalia), care au avut în 2014 un trafic total de mărfuri de aproape 56 de milioane de tone. Prin Portul Constanţa au trecut anul trecut 43 de milioane de tone de mărfuri, ceea ce îl plasează în top 15 în Uniunea Europeană. Apoi, sutele de hoteluri, pensiuni şi campinguri din staţiunile de pe malul mării găzduiesc în fiecare an peste un milion de turişti, ce cheltuiesc aici, potrivit estimărilor patronatelor din domeniu, circa 100 de milioane de euro.

Factorii climatici au fost şi ei utilizaţi din plin, fie pentru abundentele culturi de cereale, plante tehnice sau viţă de vie, fie pentru numeroasele parcuri eoliene (în total, se estimează că în Constanţa s-au investit în centrale electrice ce folosesc forţa vântului peste două miliarde de euro). Iar poziţia geografică a făcut ca judeţul să găzduiască şi cea mai mare rafinărie din România (cea de la Năvodari), şi singura centrală nucleară din ţară. Unitatea de la Cernavodă asigură în prezent circa 20% din producţia națională de electricitate şi ar putea fi extinsă în curând cu încă două reactoare. În plus, recentele descoperiri de zăcăminte de gaze de pe platoul continental al Mării Negre (ExxonMobil şi OMV Petrom au depistat în 2012 un depozit de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar Lukoil a găsit unul de circa 30 de miliarde de metri cubi în luna octombrie a acestui an) ar putea crea pe plan local o înfloritoare industrie extractivă.

Deocamdată, preţul în scădere al hidrocarburilor va amâna, cel mai probabil, dezvoltarea acestui sector în Constanţa, însă potenţialul existent este cu siguranţă semnificativ.

Viitorul arată bine

Toate aceste atuuri se traduc în performanţe economice mult peste medie. Conform Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), la finele acestui an judeţul ar urma să înregistreze un produs intern brut pe cap de locuitor de 9.529 de euro (locul al şaselea în ţară, după Bucureşti, Ilfov, Timiş Cluj şi Braşov). PIB-ul per capita ar urma să continue să crească şi în următorii ani, ajungând la 10.161 de euro în 2016, 10.846 de euro în 2017 şi 11.602 euro în 2018. În acelaşi timp, salariul mediu net pe judeţ pentru întregul an 2015 ar trebui să se cifreze la 1.655 de lei (urcând la 1.757 de lei anul viitor, 1.848 de lei în 2017 şi 1.940 de lei în 2018; în total, o creştere de peste 17% în trei ani). Rata medie a şomajului ar urma şi ea, potrivit CNP, să scadă de la 3,8% în 2015 până la 3% în 2018, în timp ce numărul mediu de salariați ar trebui să urce în acelaşi interval de la 173.800 la 185.500 (respectiv cu 6,7%).

Pentru moment, ultimele date disponibile arată că în primele opt luni ale acestui an producţia industrială în Constanţa a crescut cu 3,3% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014. Totuşi, valoarea exporturilor companiilor din judeţ s-a redus în prima jumătate a anului cu circa 24% (de la 1,28 miliarde de euro la 973 de milioane de euro) faţă de semestrul întâi al lui 2014.

În sus

Nu la fel de nemulţumitoare sunt rezultatele din alte zone. În luna august, salariul mediu net pe judeţ ajunsese la 1.760 de lei, faţă de 1.526 de lei în urmă cu 12 luni (respectiv o creştere de 15% într-un an). În acelaşi timp, efectivul salariaţilor crescuse uşor, de la 177.000 la 177.500. Cât despre numărul şomerilor, ultimele statistici ale ANOFM, datând de la sfârşitul lui octombrie 2015, arată că acesta scăzuse destul de mult, ajungând la 9.900 de persoane de la peste 11.200 în urmă cu un an. Rata şomajului era, la aceeaşi dată, de 3,26% (faţă de 3,64% la 31 octombrie 2014).

Veşti bune au venit şi din zona turismului, un domeniu foarte important pentru economia locală. Unităţile de cazare constănţene au raportat în primele opt luni ale lui 2015 peste 877.000 de sosiri, faţă de 767.000 în ianuarie-august 2014. Nu la fel de bine au mers, însă, lucrurile în sectorul imobiliar: dacă în a doua jumătate a lui 2013 şi prima jumătate a lui 2014 au fost finalizate la nivel de judeţ 3.163 de locuinţe, în perioada iulie 2014-iunie 2015 numărul acestora a fost de doar 2.693.

Perla coroanei

O parte destul de importantă din economia constănţeană se bazează pe rafinăria Petromidia Năvodari, parte a Rompetrol Rafinare (care mai operează şi rafinăria Vega Ploiești), care este compania cu cea mai mare cifră de afaceri în judeţ şi una dintre cele mai mari firme din ţară. Petromidia este un exemplu de reușită în evoluția economiei din România din 1990 şi până în prezent. După două privatizări nereușite, după o propunere de lichidare în perioada 1997-1998, aceasta a ajuns în prezent cea mai mare unitate de procesare a țițeiului din România (ce-i drept, din cele patru rafinării câte mai există în prezent; în 1990, existau zece rafinării) şi una dintre cele mai moderne din regiunea Mării Negre. Dacă în 1999 rafinăria din Năvodari procesa 870.000 tone de materie primă, în 2014 a ajuns la 5,05 milioane tone.

De asemenea, Rompetrol Rafinare este un important contribuabil la bugetul de stat şi local (peste 1,084 miliarde de dolari în primele nouă luni ale acestui an) şi cel mai mare exportator de produse petroliere din România, ocupând locul al doilea în topul exportatorilor autohtoni. Exporturile totale ale Rompetrol Rafinare pe plan regional (parteneri tradiționali şi subsidiarele Grupului KMG International din Moldova, Bulgaria, Georgia, Turcia şi Ucraina) s-au apreciat în primele nouă luni ale anului cu circa 28% (peste 350.000 de tone).

În primele nouă luni ale acestui an, compania a obținut o cifră brută de afaceri de peste trei miliarde de dolari. În același timp, Rompetrol Rafinare a obținut un profit net consolidat în valoare de 14,8 milioane de dolari, faţă de rezultatul negativ de -41,7 milioane de dolari in perioada similară din 2014, raportat la un rezultat operaţional consolidat (EBITDA) de aproximativ 91 de milioane de dolari, în creştere cu 45%. În acelaşi timp, investițiile realizate de KMG International şi compania națională de petrol şi gaze din Kazahstan în modernizarea şi creșterea capacitații de prelucrare ale Rompetrol Rafinare au permis atingerea unui nivel de 4,25 milioane de tone de materie primă, cu 11% peste cantitățile procesate în perioada ianuarie – septembrie 2014.

În cei peste 35 de ani de existență, rafinăria Petromidia a procesat peste 100 milioane tone de materie primă (95,7 milioane tone țiței), cea mai mare cantitate de petrol prelucrată de o rafinărie românească. Din această cantitate, peste 32% a fost prelucrată în ultimii șapte ani (2007-2014). Potrivit unui clasament al agenției Wood Mackenzie, Petromidia s-a situat în 2014  pe locul 8 din 250 de rafinării din Europa, fosta Uniune Sovietică și Africa privind nivelul de flexibilitate și complexitate şi pe primul loc în România. Analiza a luat în considerare indicele Nelson (cadru de referință utilizat pentru a atribui valori rafinăriilor de petrol pe baza nivelului lor de complexitate), flexibilitatea proceselor de prelucrare, investițiile realizate în dezvoltarea instalațiilor de producție, dar și calitatea produselor rezultate în urma rafinării petrolului.

Plusuri şi minusuri

Deşi Rompetrol Rafinare domină fără drept de apel clasamentul celor mai mari firme din judeţ, există pe piaţa locală şi alţi jucători importanţi. În topul cifrelor de afaceri pe 2014 s-au mai clasat pe poziții fruntaşe traderii de cereale Ameropa Grains (cu 2,2 miliarde de lei) şi Brisegorup (cu 1,27 miliarde de lei), dar şi şantierul naval Daewoo din Mangalia (914 milioane), Enel Distribuţie Muntenia (493 de milioane) sau importatorul şi distribuitorul de echipamente de climatizare Black Sea Suppliers (cu 299 de milioane de lei).

Constanţa se mai poate lăuda şi cu investiţiile străine nete de 900 de milioane de euro atrase în perioada 1991-2014 (judeţul ocupând locul al optulea în ţară la acest capitol), dar şi cu importante investiţii recente (cum ar fi cele 23 de milioane de euro cheltuite de danezii de la DCH International pentru construcția unei fabrici de nutreţuri combinate la Sibioara) sau viitoare. Pe lângă noile reactoare de la Cernavodă (care ar putea costa cinci miliarde de euro), un consorţiu american ar intenţiona să construiască în portul Constanţa un terminal petrolier de 350 de milioane de dolari. Asta în timp ce NEPI va investi 40 de milioane de euro pentru construcţia unei noi aripi la centrul comercial City Park Mall.

Nu toate lucrurile sunt, însă, roz la malul mării. Până de curând, judeţul şi municipiul reşedinţă de judeţ au fost conduse de cuplul Nicuşor Constantinescu-Radu Mazăre. Potrivit procurorilor DNA, aceştia au comis numeroase ilegalităţi, multe dintre ele în legătură cu firme care au investit sau şi-ar fi dorit să investească în zonă. Este posibil ca unele companii să fi ales alt judeţ pentru a-şi dezvolta afacerile din cauza reputaţiei administraţiei locale. În altă ordine de idei, deşi ocupă locuri fruntaşe în statisticile economice, între zona litoralului şi cea interioară a judeţului există diferenţe mari de dezvoltare şi de nivel de trai. Nu în ultimul rând, o bună parte din economia locală este dependentă de fluxurile internaţionale de mărfuri, dar şi de vreme sau de sezon (turismul şi agricultura), ceea ce reprezintă riscuri atât pentru antreprenori, cât şi pentru forţa de muncă locală.

140 de miliarde de metri cubi. Atât ar putea totaliza trei zăcăminte de gaze naturale descoperite între 2012 şi 2015 de ExxonMobil, OMV Petrom şi Lukoil pe platoul continental al Mării Negre. Depozitele respective ar acoperi consumul intern pe circa 12 ani.


Te-ar putea interesa și: