Consiliul Concurenței susține că este nevoie de introducerea unor noi reglementări care să elimine confuzia pe care mulți consumatori o au în ceea ce privește medicamentele eliberate fără reţetă medicală şi suplimentele alimentare.

Mai exact, Consiliul a observat că în ultimii ani, vânzările de medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi suplimente alimentare au crescut foarte mult, însă consumatorii nu sunt chiar atât de bine informați.

În acest context, Consiliul Concurenţei face o serie de recomandări privind, printre altele, comercializarea online şi publicitatea pe reţelele de social-media, bazate şi pe observaţiile primite în cadrul procesului de consultare publică a studiului privind piaţa de medicamente fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare.

Având în vedere faptul că cei mai mulți consumatori de suplimente alimentare pot fi influenţaţi şi de comentariile publicate de alţi consumatori pe site-urile de comercializare, comentarii care pot fi incorecte şi pot induce în eroare, este necesară moderarea acestora.

În acest sens, Consiliul Concurenței vine cu recomandări pentru toți comercianții online. Aceștia trebuie să asigure conformarea conţinutului publicat cu cerinţele legale şi afişarea comentariilor numai după evaluarea de către un moderator. Totodată, în cazul în care comerciantul nu poate supraveghea şi controla conţinutul de pe propriul site, se recomandă să nu fie publicate mărturii personale.

Recomandări pentru suplimentele alimentare

O altă recomandare venită de la Consiliul Concurenţei  mai arată că supravegherea şi controlul conţinutului de pe social media este responsabilitatea proprietarului paginii de brand (care poate fi producătorul/importatorul produsului sau o companie care acţionează în calitate de agent), iar moderarea se poate realiza prin dezactivarea funcţiilor specifice, precum ştergerea sau dezactivarea comentariilor sau dezactivarea butonului pentru distribuirea conţinutului etc.

O altă recomandare este definirea unor elemente de diferenţiere vizuală, precum simboluri sau pictograme, specifice suplimentelor alimentare, pentru a ajuta cumpărătorii să identifice mai uşor produsele. O astfel de măsură poate ajuta publicul larg să identifice cu mai multă uşurinţă tipul produsului şi facilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului.

În același timp, Consiliul Concurenţei mai propune și elaborarea unor prevederi privind identificarea şi citirea cu uşurinţă a acestei menţiuni prin care să se definească cu exactitate locul în care ar trebui să figureze (de exemplu sub denumirea comercială a produsului); să se determine dimensiunea fontului, care poate fi raportată cel puţin la un anumit procent din înălţimea literei folosită pentru denumirea comercială a produsului (acest procent ar putea fi, de exemplu, de 50%); să se stabilească un set de caracteristici grafice care să diferenţieze această menţiune, de exemplu prin stilul caracterelor sau culoarea de fond.

Menționăm faptul că la momentul actual, în România, medicamentele care nu necesită prescripție medicală sunt comercializate cu amănuntul prin farmacii şi drogherii, fizic sau online, atât prin intermediul site-ului propriu deţinut de farmacie/drogherie, cât şi prin intermediul unei platforme de intermediere.

În prezent, legislaţia de comercializare a OTC-urilor este ambiguă şi nu menţionează clar dacă comercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere.

Având în vedere actuala situație, Consiliul Concurenţei consideră că legislaţia în domeniul comerţului electronic cu medicamente OTC poate fi îmbunătăţită prin introducerea unor clarificări privind comercializarea atât prin intermediul propriului site, cât şi prin intermediul platformelor de intermediere de tip marketplace sau on demand delivery.

Aceste clarificări ar permite farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor, atât prin propria pagina de internet, cât şi prin intermediul platformelor, arată sursa citată.

În același timp, Consiliul mai subliniază și faptul că este nevoie de modificarea legislaţiei în vigoare, astfel încât să existe posibilitatea de a externaliza transportul OTC-urilor în baza unor contracte cu furnizorii de servicii de intermediere online în măsura în care aceştia efectuează direct, prin intermediul logisticii proprii, transportul acestora.

Ce spune legislația în domeniul suplimentelor alimentare?

La rândul ei, legislaţia în domeniul suplimentelor alimentare este ambiguă şi incompletă, ceea ce generează probleme în ceea ce priveşte comercializarea şi publicitatea suplimentelor alimentare şi conduce la o interpretare neunitară a cadrului normativ, mai arată sursa citată.

Mai exact, legea spune că suplimentele alimentare care au în compoziţie vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau şi alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic se comercializează în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătăţii.

În ciuda acestui lucru însă, prevederile nu se aplică suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale/aromatice. Acestea se comercializează în baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare.

O altă recomandare venită de la Consiliu este crearea unei platforme unice dedicată suplimentelor alimentare pentru ca un consumator să poată identifica şi verifica cu mai multă uşurinţă şi rapiditate informaţiile privind comercializarea legală a unui anumit supliment alimentar pe piaţa din România.

În același timp, Consiliul Concurenţei mai recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul suplimentelor alimentare îmbunătăţirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare şi totodată, recomandă Ministerului Sănătăţii efectuarea unei analize privind durata şi frecvenţa optimă difuzării materialelor publicitare pentru medicamentele OTC şi suplimentele alimentare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.

Recomandări privind publicitatea la medicamentele fără prescripție

Referitor la publicitatea la medicamente fără prescripţie medicală prin intermediul reţelelor de socializare şi al aplicaţiilor mobile, la ora actuală, aceasta este interzisă de legislaţia în vigoare. Cu toate acestea, autorităţile din domeniul sănătăţii au apreciat că cerinţele impuse altor forme de publicitate, cum ar fi publicităţii realizate prin intermediul canalelor de televiziune sau prin internet, sunt apte să protejeze sănătatea publică.

Având în vedere condițiile actuale, Consiliul este de părere că aceleaşi condiţii/condiţii similare, completate cu cerinţe (ca de exemplu, limitarea utilizării funcţiilor interactive – butonul „like”/”dislike”, comentarii, distribuirea conţinutului) care să asigure caracterul static al conţinutului aprobat s-ar putea aplica şi în cazul reţelelor de socializare sau al aplicaţiilor mobile.

În acest sens, Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul sănătăţii revizuirea legislaţiei privind publicitatea în sensul definirii reţelelor de socializare şi aplicaţiilor mobile şi stabilirii unor cerinţe specifice astfel încât să poată fi utilizate aceste canale de comunicare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.

Menționăm faptul că medicamentul reprezintă orice substanţă sau combinaţie de substanţe ce are proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor. De cealaltă parte, suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli.