România traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimul deceniu, la intersecția unei instabilități politice accentuate, a unui deficit bugetar în creștere și a perspectivei unor măsuri fiscale nepopulare.
Pe fondul acestor incertitudini, specialiștii observă o tendință tot mai accentuată în rândul populației: „conservarea financiară” – o reacție firească, dar profundă, prin care românii își schimbă comportamentul economic, temători că veniturile le vor fi afectate.
Sunt așteptate turbulențe pe plan economic
Deficitul bugetar al României este estimat de Comisia Europeană la 8,6% din PIB în 2025, iar FMI avertizează că fără reforme structurale, cheltuielile vor continua să depășească încasările. La nivel intern, guvernanții vorbesc deja despre necesitatea unor măsuri „nepopulare” pentru reducerea deficitului: majorări de taxe, creșterea impozitelor pe venit, TVA, contribuții sociale. În paralel, costul vieții crește, iar cursul euro a depășit pragul de 5 lei, accentuând presiunea asupra celor care au rate sau importă produse și materii prime.
Inflația, chiar dacă în ușoară scădere față de 2024, rămâne ridicată, iar dobânzile bancare se mențin la niveluri de peste 6% pentru depozitele în lei pe termen mediu, semn al unui climat financiar tensionat.
Într-un astfel de context, pe fondul turbulențelor economice apare o dublă anxietate la nivel individual: frica de pierderea resurselor și lipsa de încredere că statul va putea oferi predictibilitate sau protecție. Această frică se manifestă prin comportamente vizibile – de la reducerea consumului, la apelarea la rezervele de urgență sau, în cazuri mai grave, retragerea din inițiative economice sau investiționale.
„Conservarea financiară este un mecanism de autoapărare în fața incertitudinii. Oamenii încep să-și reducă voluntar consumul, amână deciziile mari de cumpărare și devin mai rezervați în cheltuieli, chiar dacă nu au fost direct afectați încă de o măsură economică. Emoțional, este echivalentul intrării într-un adăpost în așteptarea furtunii”, explică psihologul Bogdan Stoian.
Comportamente noi în economie
Comportamente noi în economie: amânare, reducere, retragere
Pe fondul acestei stări de conservare financiară, românii:
- amână achizițiile mari: electrocasnice, vacanțe, mobilă, renovări sau autoturisme
- reduc consumul cotidian: se orientează către produse mai ieftine, reduc comenzile online, preferă restaurante fast-food sau gătitul acasă
- apelează la rezerve: mulți folosesc economiile puse deoparte pentru „zile negre” pentru a acoperi cheltuielile lunare
- evită asumarea de riscuri: sunt mai puțin dispuși să își schimbe locul de muncă, să investească sau să înceapă afaceri
Datele INS arată că inflația a atins deja 4,9% în luna aprilie, iar scumpirea continuă a unor produse și servicii poate duce la un „moment mort” în economie, în care atât companiile, cât și cetățenii evită deciziile cu miză mare. Cifrele INS mai arată și că 61% din veniturile unei gospodării se duc spre consum.
Conservarea financiară, deși logică la nivel individual, poate produce efecte de recul la nivel macro. Dacă prea mulți consumatori aleg să reducă drastic cheltuielile, cererea scade, firmele înregistrează pierderi, iar statul colectează mai puține taxe – ceea ce duce la nevoia și mai accentuată de a impune noi măsuri fiscale.
„Este un cerc vicios în care frica se autoalimentează și poate genera un blocaj economic. Când oamenii nu știu la ce să se aștepte, totul devine amenințător. În absența unor ancore de încredere – leadership, comunicare coerentă, măsuri graduale – mintea umană preferă să ‘înghețe’ și să conserve, nu să riște”, subliniază psihologul Stoian.
Cum putem schimba aceste comportamente, potrivit psihologului Bogdan Stoian
Cheia în perioadele de turbulențe economice este adaptibilitatea. Persoanele cu stimă de sine crescută se adaptează mai ușor pentru că au mai puțină anxietate. Recomandarea este să ne facem un buget personal și al familiei. Disciplina întodeauna ajută să ne descurcăm. Să ne facem planuri pe termen scurt, mediu și lung care să ia în calcul și perioade mai dificile financiar.
“Am trecut prin pandemie, care a fost un efect de lebădă neagră, și o bună parte din populație a rămas cu sechele și aceste turbulențe ce se prefigurează se adaugă la anxietatea care s-a tot acumulat de atunci. Să nu uităm că am mai trecut prin perioade grele: război, comunism, pandemie, alte crize și ne-am descurcat. Desigur, nu e de dorit și nu vrem să ne întoarcem acolo.
Întodeauna înainte să fie mai bine este o perioada de adaptare. Să nu pierdem dim vedere că deși banii sunt importanți, ei sunt doar o parte din viață și că relațiile de prietenie, de familie sunt mult mai importante pentru starea noastră de bine și să ne concentrăm pe partea aceasta. Este normal să apară acest comportament de conservare”, mai spune psihologul Bogdan Stoian.
Și nu în ultimul rând: să învățăm să ne gestionăm mai bine banii. În perioade de turbulențe, panica duce la decizii greșite. Dar când înțelegi ce opțiuni ai, cum funcționează bugetul tău și la ce să fii atent, ai mai mult control. Iar asta înseamnă mai puțină teamă și mai mult echilibru.
