Marcel Boloș: România are o problemă legată de modul în care sunt gestionate finanțele publice
Marcel Boloș a recunoscut că România are o problemă legată de modul în care sunt gestionate finanțele publice. El a atras atenția că acest lucru se vede clar în datele economice și în felul în care a evoluat deficitul bugetar. Potrivit lui, deficitul operațional – adică diferența dintre veniturile și cheltuielile statului – ar urma să fie rezolvat abia în 2028, și doar dacă va fi pusă în aplicare reforma fiscală.
Marcel Boloș a explicat că toate țările din Uniunea Europeană sunt evaluate pe baza unor indicatori economici, cum sunt deficitul bugetar și datoria publică, iar Comisia Europeană monitorizează aceste date. El a subliniat că, în cazul României, statul cheltuie mai mult pentru funcționare decât încasează, iar acest dezechilibru trebuie corectat.
De asemenea, el a spus că unele măsuri, cum ar fi reducerea numărului de angajați din instituțiile prea mari sau eliminarea unor sporuri pentru bugetari, sunt lucruri de bun-simț și ar trebui luate cât mai curând.
„Acum, este de domeniul evidenţei că modelul nostru de finanţe publice are probleme. Se vede din indicatorii macroeconomici şi din evoluţia deficitului bugetar. (…) Din punct de vedere al modelului de finanţe publice, este limpede că avem o problemă.
Toate statele membre au aceşti indicatori de analiză şi sunt monitorizaţi de către Comisia Europeană. Deci este limpede că acum trebuie luate aceste măsuri pentru că avem o problemă de deficit operaţional.
Ce înseamnă deficitul operaţional? Cheltuielile de funcţionare ale statului nu sunt acoperite din veniturile curente. Este simplu, şi noi în simulările pe care le-am făcut când am depus Planul fiscal a reieşit că anul în care se va rezolva problema deficitului operaţional este anul 2028 şi numai după ce se implementează reforma fiscală.”
Deficitul bugetar din aprilie 2025 nu trebuie comparat cu cel din aprilie 2024
Marcel Boloș a spus că nu ar trebui comparat deficitul bugetar din aprilie 2025, care a fost de 2,95% din PIB, cu cel din aprilie 2024. El a explicat că anul trecut, în aprilie, au fost făcute plăți anticipate pentru pensii – 11 miliarde de lei – din cauza Paștelui, iar aceste cheltuieli au dus la un deficit mai mare, de 3,24%. Din acest motiv, cele două luni nu pot fi comparate corect.
Fostul ministru al Finanțelor a mai spus că, în 2024, s-au luat măsuri pentru creșterea pensiilor și salariilor, iar toți cei din sectorul public – inclusiv profesori, medici, polițiști și militari – au beneficiat de aceste creșteri. El a precizat că aceste măsuri nu au fost incluse în buget de la început și că Ministerul Finanțelor a avertizat că vor afecta deficitul bugetar.
Boloș a atras atenția că, atunci când se aprobă cheltuieli neplanificate, acestea duc automat la o creștere a deficitului, chiar dacă deciziile au fost luate de coaliția de guvernare.
„Aprilie a fost 2,95%, să ştiţi că nu se compară aprilie 2025 cu aprilie 2024. Vă reamintesc că în luna aprilie 2024 am făcut plăţi anticipate pentru pensii, erau Paştile anului 2024 am făcut 11 miliarde de lei plăţi în avans pentru ceea ce înseamnă cheltuielile cu pensiile şi atunci noi am avut un 3,24%. Deci nu sunt luni comparabile din punct de vedere al deficitului.
Anul 2024 a fost anul în care măsurile privind creşterea salariilor, să nu uităm, profesori, medici, sistemul de apărare naţională, ordine publică, tot sectorul public a primit avans din legea salarizării unice. Când noi am spus majorare de salarii, astea nu au fost bugetate, mă iertaţi. A fost decizia coaliţiei de guvernare, foarte bine.
Tuturora, de la recalcularea pensiilor până la ultimul funcţionar din sectorul public, toţi au avut beneficiul acestor creşteri. Noi de la Ministerul Finanţelor am precizat că aceste creşteri nebugetate vor duce la o îndepărtare de la traiectoria de deficit bugetar, pentru că este de domeniul firescului ca atunci când cheltuielile nu sunt bugetate, dar tu le aprobi în timpul anului, impactul este pe deficitul bugetar.”
Trebuie luate măsuri pentru ca România să revină la un mod sănătos de gestionare a banilor publici
Oficialul român a spus că trebuie luate măsuri pentru ca România să revină la un mod sănătos de gestionare a banilor publici. El a afirmat că autoritățile ar trebui să înceapă cu tăierea cheltuielilor care nu aduc niciun beneficiu real, din respect pentru contribuabili și cetățeni.
Boloș a dat exemple precum restructurarea instituțiilor care au prea mulți angajați sau eliminarea unor sporuri absurde, cum ar fi cel de 15% dat pentru o antenă montată pe clădirea unei instituții. El a spus că astfel de cazuri țin de bun-simț și că prima măsură importantă anunțată a fost reducerea cheltuielilor publice, urmată de îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor.
Legat de posibilitatea ca în 2026 pensiile și salariile să fie înghețate, ministrul a precizat că un astfel de scenariu nu a fost luat în calcul: „Nu s-a luat în calcul o asemenea ipoteză pentru anii următori”.
„S-a dat ca şi exemplu această restructurare a numărului de personal şi a ceea ce înseamnă uneori structuri supradimensionate ale autorităţilor şi instituţiilor publice, dar şi celebrul exemplu cu antena pusă pe clădirea unei instituţii publice pentru care se primeşte un spor la salariu de 15%.
Sunt exemple care ţin de bunul simţ şi prima măsură care a fost anunţată ca prioritate a fost reducerea de cheltuială publică. A doua măsură a fost cea legată de mai buna colectare”, a mai transmis Marcel Boloș.
