Marcel Boloș dezbăluie suma anuală cheltuită de statul român pentru sporuri, bonusuri, premii sau prime
Marcel Boloș a fost întrebat vineri, în cadrul unei conferințe de presă, care este suma anuală cheltuită de stat pentru sporuri, bonusuri, premii sau prime acordate angajaților din sectorul public.
El a răspuns că aceasta este de „13,7 miliarde de lei”, menționând totodată că această sumă nu cuprinde și alte tipuri de beneficii de care beneficiază bugetarii.
Ministrul a mai precizat că „asta nu include indemnizaţia de hrană, nu include norma de hrană, nu include plata cu ora, nu include norma de echipamente care se adaugă cheltuielilor de personal”.
Marcel Boloș a declarat că nu poate oferi o cifră exactă pentru cheltuielile totale care includ norma de hrană, echipamentul sau plata cu ora, deoarece există numeroase tipuri de drepturi suplimentare față de salarii, care împreună ajung la suma de 164 de miliarde de lei, reprezentând totalul cheltuielilor de personal ale statului.
„Aici nu aş putea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem aşa, drepturi care se adaugă celor salariale şi care duc la suma 164 de miliarde de lei (cheltuieli de personal ale statului – n.r.)”, a spus acesta.
Oficialul consideră că „trebuie luată fiecare categorie de funcţionari publici” și analizate beneficiile pe care aceste categorii le au. El a spus că nu susține rezolvarea problemei sporurilor printr-o regulă generală, dar consideră că sporurile pentru condiții vătămătoare trebuie reevaluate pentru a asigura o utilizare corectă a fondurilor publice.
„Nu cred în această tranşare a problemei sporurilor, aşa, printr-o regulă generală, însă cred că acele sporuri, cum l-am amintit, cele de condiţii vătămătoare, fără discuţie, trebuie reconsiderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public”, a afirmat Boloș.
De ce amână autoritățile aplicarea Legii salarizării unice
Totodată, în contextul în care se solicită suplimentarea fondurilor bugetare, ministrul a fost întrebat despre motivul pentru care autoritățile susțin amânarea aplicării Legii salarizării unice, deși se estimează că aceasta ar putea reduce cheltuielile bugetare cu un anumit procent din produsul intern brut.
El a explicat că, pe termen scurt, aplicarea acestei legi ar implica inițial o creștere a cheltuielilor, urmând ca pe termen lung să conducă la diminuarea acestora.
Marcel Boloș a explicat că problema sustenabilității cheltuielilor de personal presupune, pe termen lung, reducerea ponderii acestora în PIB. Pentru a ajunge la această reducere, este necesar mai întâi să se reformeze sistemul de salarizare, proces care va genera inițial un impact bugetar semnificativ, similar cu cel al recalculării pensiilor, care a avut un cost de 33 de miliarde de lei.
Astfel, deși pe termen scurt costurile cresc, pe termen lung reforma va conduce la o scădere a cheltuielilor de personal raportate la PIB.
„Să facem distincţia între problema sustenabilităţii cheltuielilor de personal care, pe termen lung, trebuie să scadă ponderea în PIB a cheltuielilor de personal. Acesta este subiectul legat de sustenabilitate. Însă pentru ca să se ajungă acolo este ca şi la recalcularea pensiilor.
Pentru a ajunge la reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu pensiile a trebuit ca să adoptăm legea privind recalcularea pensiilor care a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei şi după aceea acel nivelul de cheltuială a fost ulterior redus.
Acesta este şi raţionamentul la cheltuielile de personal: ca să ajungem la acea reducere a cheltuielilor de personal prima dată trebuie să reaşezăm sistemul de salarizare. Eu ştiu că la această reaşezare impactul bugetar este echivalent, asemănător cu cel al legii privind pensiile generale.
Deci prima dată avem un impact bugetar pe care îl avem generat de reaşezarea sistemului de salarizare unic şi după aceea, pe termen lung, sustenabilitatea este influenţată cu reducerea a ponderii cheltuielilor de personal în PIB”, a spus ministrul.
