O influenţă majoră asupra sectorului imobiliar îl va avea Legea Dării în plată, aprobată recent de Parlament, şi care, cel puţin la nivel de finanţare, va avea um impact major asupra creditării.
Cu toate acestea, băncile doresc să continue creditarea sustenabilă a economiei, în conditiile în care gradul de intermediere financiară din România, de 32% în anul 2014, este cel mai redus în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, a precizat Gabriela Folcuţ, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Române a Băncilor, în cadrul conferinţei “Piaţa Imobiliară în 2016 – Rentabilitate, finanţare, relansare”, organizată de revista Capital la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.
“Legea dării în plată va afecta creditarea de retail, în condiţiile în care avansul solicitat va creşte”, a precizat Gabriela Folcuţ. Potrivit acesteia, dacă în anul 2015 timpul alocat strângerii avansului era de 1-1,3 ani pentru avansul minim de 5% aferent programului Prima Casă, timpul va creşte la circa 8 ani pentru a strînge avansul de 35% necesar unui credit ipotecar care va fi acordat în condiţiile aplicării legii dării în plată.
Citeşte şi: De câţi ani are nevoie un român pentru a-şi cumpăra o locuinţă
Piața imobiliară s-a construit în funcție de programul guvernamental Prima casă, care iniţial a fost lansat cu garanţia totală din partea statului. Ulterior, programul a suferit mai multe modificări, iar din 2011-2012, garanţia a fost împărţită în cote egale de stat şi băncile care au aderat la program, a explicat Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.
Prin programul Prima Casă s-au realizat aproape 170.000 de tranzacţii, volumul de garanţii acordat de stat ridicîndu-se la 14 miliarde de lei, echivalentul a 3,5 miliarde de euro”, a spus Enache Jiru. Potrivit acestuia, prin Prima Casă sectorul imobiliar a beneficiat de garanţii de aproape 25 miliarde de euro, dacă luăm în calcul şi garanţia asumată de instituţiile de creditare.
“Dacă mâine s-ar executa toate garanţiile, să spunem într+un scenario apocaliptic, statul va trebui să plătească peste 3 mld. euro. În realitate, programul are între 430 şi 450 de credite executate. Asta înseamnă 0,3% rată de neperformanţă. În vremurile bune, creditele ipotecare aveau o pondere de 2-4% de neperformanţă. Programul nu reprezintă riscuri semnificative. Dacă nu era exceptat de la legea dării în plată, anticipam riscuri majore”, a explicat oficialul Ministerului de Finanţe, în cadrul evenimentului organizat de revista Capital.
Citiţi şi Conferința CAPITAL Enache Jiru: Băncile s-au speriat că se termină Prima Casă. Programul va continua!
În ceea ce priveşte Darea în plată, Elena Tudose director al Institutului de Politici Publice (IPP) a precizat, în cadrul evenimentului organizat de revista Capital, că rata de neperfomanţă este de 7 ori mai mare la creditele care depăşesc plafonul de 150.000 de euro, plafon aprobat iniţial în Senat, care ulterior a fost ridicat în Camera Deputaţilor la 250.000 de euro, decît la creditele cu valoare mică. Potrivit unui studiu realizat de IPP şi făcut public la începutul acestei luni, media unui credit cu garanţie imobiliară este de doar 34.000 de euro.
Potrivit reprezentantului IPP, doar 1.200 de personae care înregistrează întârzieri la plata ratelor fac obiectul central al legii dării în plată.
Unele piedici întâmpinate de dezvoltatori în ceea ce priveşte construcţia de locuinţe se referă la obţinerea tuturor avizelor şi autorizaţiilor necesare, o altă piedică fiind utilităţile.
Durează între 6 şi 8 luni obţinerea documentaţiilor de urbanism necesare dezvoltătorii unui bloc, iar construcţia, în sine, durează şase luni. Există un monopol la nivelul distribuţiei de utilităţi, iar dezvoltatorii întâmpină întârzieri la livrarea locuinţelor către cumpărători, a declarat Bogdan Ivan, secretar general al Asociaţiei Dezvoltatorilor Imobiliari din România.
Citiţi şi: Mulţi dezvoltatori nu vor mai putea termina proiectele începute
“2016 probabil va fi un an de minim, pentru că suntem captivi între cele două exerciţii financiare europene”, a declarat Laurențiu Plosceanu, președintele ARACO.
“Suntem între două exerciţii financiare europene, al doilea a început deja, dar noi nu avem încă pachetul de legi al achiziţiilor publice. Astăzi trebuia finalizat, dar nu s-a realizat. Dacă l-am fi avut nu era suficient, pentru că legislaţia secundară va mai dura câteva luni, deci legile nu sunt operabile. (…) În acest an multe firme vor fi inactive. De anul viitor ne aşteptăm să reînceapă licitaţiile şi ritmul s-ar putea să fie forţat, pentru că volumele sunt mari, dar timpul necesar implementării lucrărilor e înjumătăţit. Se va lucra cu ochii la ceas pentru a putea termina lucrările la timp”, a mai spus preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii.
