Finalizarea reţelei naţionale RoEduNet2 va deschide accesul institutelor de cercetare din ţară la marile proiecte europene din domeniu, în urma unei investiţii de 20 mil. lei (5,3 mil. euro).

Dacă despre proiectul de cercetare al laboratorului de la CERN (Centrul European pentru Cercetări Nucleare, cu sediul la Geneva) a auzit aproape toată lumea, nu foarte mulţi ştiu că o parte din datele generate de cel mai titrat experiment al ultimilor ani vor fi prelucrate de institutele de cercetare de pe platforma Măgurele. Astfel de implicări ar putea fi tot mai frecvente, pentru că unul dintre marile dezavantaje pe care ţara noastră le avea la acest capitol a fost eliminat. Pånă la mijlocul lunii decembrie, Romånia va avea o nouă reţea naţională pentru cercetare şi educaţie, parte a reţelei europene Geant. În urma unei licitaţii organizate în primăvara acestui an, compania Felix Telecom a cåştigat un contract de 20 de milioane de lei pentru crearea unei reţele de naţionale de date ce va permite viteze de acces de 10 Gbps, cu echipamente Nortel. Reţeaua RoEduNet2 va conecta cele mai importante unităţi de cercetare şi învăţămånt din ţară, prin intermediul a 4.239 km de fibră optică. Licitaţia a fost organizată în luna martie a acestui an, iar contractul a fost atribuit la începutul verii, lucrarea fiind acum în faza de testare pentru recepţie. Dintre reţelele de acest tip din Europa, Nortel a dezvoltat-o şi pe cea din Olanda.

„În principiu, orice instituţie din ţară care asigură acces la educaţie şi cercetare ştiinţifică, inclusiv biblioteci şi clinici universitare, poate avea acces la reţea. Nu am avut însă cazuri de unităţi private care să ceară acest lucru“, explică, pentru Capital, Octavian Rusu, directorul RoEduNet. În urma unui protocol semnat de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Transporturilor, RoEduNet2 este construită pe baza reţelei de fibră optică a Telecomunicaţii CFR. Octavian Rusu estimează că reţeaua actuală are peste un milion de utilizatori şi spune că, în ultimul timp, a crescut traficul instituţiilor de cercetare, în defavoarea universităţilor.

În cadrul proiectului au fost instalate echipamente în 56 de localităţi, putåndu-se conecta la reţea oraşele reşedinţă de judeţ şi cele în care există centre universitare. RoEduNet2 are termen de folosinţă de zece ani, iar Octavian Rusu estimează că, timp de trei ani, capacitatea totală a reţelei va fi suficientă. Echipamentele achiziţionate pentru proiect oferă posibilitatea unei îmbunătăţiri simple a reţelei, printr-o tranziţie uşoară de la 10 Gbps la 40 Gbps şi apoi la 100 Gbps. „Proiectul a fost atractiv pentru Nortel încă de la început datorită valorii sale pentru cercetarea la nivel global“, a declarat Sorin Lupu, preşedintele Nortel pentru pieţele est-europene.

4.239 km de fibră optică pentru cercetare şi educaţie

RoEduNet are 24 de angajaţi şi este subordonată Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, aflată, la råndul său, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Organizaţia este finanţată din bugetul ANCS, dar şi prin proiectele de cercetare la care participă în nume propriu. Unităţile de învăţămånt nu plătesc nimic pentru traficul realizat prin reţea, dar trebuie să se ocupe singure de conexiunea la linia principală. „Noi nu facem concurenţă reţelelor comerciale“, spune Octavian Rusu. „Din contră, există beneficii pentru acestea, dar indirect: dacă studenţii au acces la reţea, se obişnuiesc cu bandă mai mare şi, după absolvire, vor căuta astfel de servicii. Însă lucrurile acestea nu au fost înţelese foarte uşor“.

De profesie fizician, Octavian Rusu spune că una dintre condiţiile impuse de licitaţie a fost ca acela care semnează contractul „să ne permită, în anumite condiţii, evident negociabile, să facem cercetare, folosind echipamentele lor. Ceea ce înseamnă să avem acces la o documentare alta decåt cea a utilizatorilor şi la informaţii despre conceperea echipamentelor“, conchide el.