Dintr-o suprafață totală de 8758 de hectare, aproape 10%, cam 700-800 de hectare, sunt ocupate cu spații protejate de tip solar, majoritatea construite pe schelet de lemn. Conform datelor de la ultimul recensământ, Matca avea o populație de 12.240, din care 99,99% (cu excepția copiilor de până-n 10 ani și a persoanelor inapte de muncă) practică legumicultura.
Dintr-o suprafață totală de 8758 de hectare, aproape 10%, cam 700-800 de hectare, sunt ocupate cu spații protejate de tip solar, majoritatea construite pe schelet de lemn. Conform datelor de la ultimul recensământ, Matca avea o populație de 12.240, din care 99,99% (cu excepția copiilor de până-n 10 ani și a persoanelor inapte de muncă) practică legumicultura. Deși bunăstarea individuală a locuitorilor comunei nu se răsfrânge direct asupra nivelului taxelor colectate de primărie, indirect, prin taxele plătite pentru imobilele fastuoase și pentru mașinile din fața fiecărei curți, precum și lipsa de mușterii care întind mâna după ajutoare sociale, reprezintă o gură de oxigen pentru administrația locală. Din datele furnizate de primarul comunei, Nelu Costea (39 ani), în Matca sunt doar 70 de dosare depuse pentru ajutor social, dintre care mai bine de jumătate sunt persoane cu dizabilități, cu probleme de sănătate, cu o situație critică în familie și care nu dețin pământuri. Doar 35 sunt persoane care nu au niciun orizont, dar sunt apte de muncă, ceea ce, raportat la totalul populației, înseamnă un procent de 0,29%. Primarul din Matca are o vorbă:
„Numai care-s bătrâni și nu mai pot nu mai lucrează. Mătcașul muncește la legume până când moare. Vedeți în multe curți oameni cu sapa în mână și la peste 70 de ani și că muncesc în loc să stea. Să nu uităm însă că la un anumit moment capacitatea umanoidă de muncă cedează, pentru ei trebuie să găsim o formă legală ca la vârsta de pensionare să ai un minimum de pensie socială, fiindcă toată viața lor au trăit din muncă independentă și mulți nu au pensii“. Din totalul populației, în jur de 8 procente sunt adventiști, minoritate religioasă care a jucat un rol important în răspândirea legumiculturii în zonă în perioada comunistă.