Acțiunile deținute de instituțiile publice cen­trale sau locale în firme autohtone valorau la finele lui 2016 peste 45 de miliarde de lei, respectiv aproape 10 miliarde de euro, arată un raport publicat de Ministerul Finanțelor în noiembrie anul trecut. Însă valoarea activelor era mult mai mare: cele aproape 1.700 de societăți în care statul este acționar majoritar sau unic aveau în urmă cu un an un portofoliu de aproape 180 de miliarde de lei, reprezentând aproape 13% din activele de la nivelul întregii economii.

Cele mai importante participații la nivel central sunt în sectorul energetic (la companii cum ar fi producătorii de electricitate Hidroelectrica și Nuclearelectrica, operatorul rețelei de transport a electricității Transelectrica, producătorul și distribuitorul de gaze naturale Romgaz, dar și complexurile energetice Hunedoara și Oltenia, care extrag cărbune pe care îl transformă în energie în termocentrale) și în cel al transporturilor (pe calea ferată – CFR SA, CFR Marfă, CFR Călători sau aeriene – TAROM).

 

De altfel, companiile de stat dețin 100% din piața transporturilor prin conducte (Conpet este principalul jucător) și aproape 100% din domenii precum fabricarea armamentului și a muniției (Romarm și subsidiarele sale), transportul energiei electrice sau extracția sării (prin Salrom). Ponderi importante, de peste 80%, sunt deținute de firmele publice și în zone deja menționate mai sus, cum ar fi extracția cărbunelui și a gazelor naturale ori transporturile pe cale ferată, dar și în industria de reparare și întreținere a aeronavelor (Romaero, IAR, Avioane Craiova).

La nivel local, după cum ar fi fost de așteptat, cele mai multe companii de stat activează în sectorul alimentării cu apă (305 firme), a colectării deșeurilor (200), a construcției de infrastructură de transport (84), a termoficării (74) și a transportului de pasageri (71).

Sute de mii de angajați

Ministerul Finanțelor Publice monitorizează 1.668 de companii deținute în majoritate sau în totalitate de stat (1.381 controlate de administrația locală și 287 de cea centrală). Datele pentru 2016 arată că în cadrul acestora lucrau 301.000 de persoane, respectiv 6,8% din numărul total de salariați din România. Aproximativ o treime din total sunt angajați ai întreprinderilor controlate de administrația locală, mai exact 106.799 de persoane. În 2017, celor pomeniți mai sus li se adaugă peste 5.000 de persoane ce au fost (ori urmează să fie) angajate în cele 22 de firme nou-înființate de Consiliul General al Municipiului București (CGMB). Merită menționat că, potrivit unor calcule simple făcute de jurnaliști (bugetul pentru cheltuielile de personal pe 2018 împărțit la numărul de angajați), salariații firmelor având CGMB drept acționar principal vor încasa în medie 2.500 de euro pe lună net (față de circa 600 de euro pe lună cât a fost leafa medie netă în întreprinderile de stat în 2016). Asta peste sumele imense deja virate în conturile noilor societăți drept capital social și buget de achiziții – potrivit consilierilor municipali ai opoziției, ar fi vorba în total de 200 de milioane de euro, mulți bani mergând aparent către achiziția de mobilier, autovehicule, laptopuri și telefoane scumpe.

La 287 de întreprinderi de stat, cele în care acționar sunt ministerele sau alte instituții centrale, în anul 2016 erau angajate un număr de 195.817 persoane. Cei mai mulți munceau pentru Poșta Română (circa 25.000 de persoane), CFR SA (cam 22.000), Romsilva (16.500) și Complexul Energetic Oltenia (15.000). CFR Călători avea cam 13.000 de salariați, RATB – peste 10.000, iar CFR Marfă și Complexul Energetic Hunedoara – în jur de 7.000 fiecare.
Între profit și pierdere

 

În ciuda numărului deloc neglijabil de angajați, companiile statului nu au fost prea productive în 2016. Cele aproape 1.700 de firme luate în calcul înregistraseră o cifră de afaceri cumulată de 46,3 miliarde de lei (respectiv 3,75% din cifra de afaceri totală la nivelul economiei). Dacă raportăm această sumă la numărul de salariați, rezultă că un angajat din firmele statului a atins 55% din productivitatea medie pe economie. Pe de altă parte, trebuie luate în calcul și domeniile în care activează cele mai multe societăți publice, dar și faptul că statul nu este implicat deloc sau este doar marginal, ca acționar minoritar, în firme din zonele în care se înregistrează cele mai mari cifre de afaceri, cum ar fi producția și comercializarea de carburanți, retailul sau telecomunicațiile.

Ceva mai bine au stat firmele de stat la capitolul profit: în 2016, ele raportaseră un profit net de 6,2 miliarde de lei (7% din cel total pe economie). Față de 2015, însă, evoluția a fost una negativă (minus 1,4 miliarde de lei), în ciuda evoluțiilor spectaculoase ale unora dintre firme (plus 428 de milioane de lei la profitul Hidroelectrica sau plus 417 milioane de lei la profitul CFR Călători). Dacă luăm în calcul doar cele 287 companii controlate de administrația centrală, observăm că în 2016 au înregistrat un profit net de 5,6 miliarde de lei, în scădere cu 20% față de rezultatul net obținut în 2015 (7,08 miliarde de lei). 

În paralel, companiile de stat au înregistrat în același an și o pierdere netă de trei miliarde de lei (echivalentă cu 8,4% din pierderile nete raportate de societățile comerciale românești, ceea ce face ca rezultatele financiare ale firmelor publice să fie mai proaste decât media). Pe de altă parte, față de 2015, pierderea cumulată a fost cu circa 30% mai mică. Printre altele, și pentru că s-au redus față de anul precedent pierderile la Complexul Energetic Oltenia (cu 821 de milioane de lei) și Complexul Energetic Hunedoara (cu 803 milioane de lei), însă au crescut pierderile Companiei Naționale a Huilei (cu 555 de milioane de lei).

 

Dacă ne uităm și la subvențiile totale acordate pentru companiile de stat, putem concluziona că profitul net dispare complet, având în vedere că, în 2016, cele 287 de companii de stat au beneficiat de subvenții de investiții și de explotare în cuantum de 5,7 miliarde de lei. În anul 2016, companiile din subordinea Ministerului Transporturilor au beneficiat de alocarea celei mai mari părți din suma totală a subvențiilor și transferurilor, respectiv de 80,40%. 

Cresc restanțele

Datoriile firmelor controlate de stat totalizau la sfârșitul lui 2016 peste 50 de miliarde de lei și reprezentau 5,8% din datoriile la nivel de economie. Față de 2015, suma aproape nu s-a schimbat. Însă altfel stau lucrurile când vine vorba despre debitele restante către bugetul general consolidat (11,4 miliarde de lei, cu un miliard de lei mai mult decât în 2015) și către alți creditori (10,8 miliarde de lei, cu jumătate de miliard în plus față de anul precedent). Arieratele statului reprezentau în 2016 peste 20% din totalul debitelor neplătite la timp din economie. Cele mai mari restanțe (cumulat către stat și către alte entități) le aveau, la momentul surprins de raportul Ministerului Finanțelor, CE Hunedoara (1,05 miliarde de lei), CFR Marfă (579 de milioane de lei) și RADET Constanța (326 de milioane de lei).
Când vine vorba de îndeplinirea criteriilor de perfomanță rezultatele lasă de dorit.

 

Mare parte din administratorii și directorii selectați în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă nu au reușit să-și îndeplinească indicatorii de perfomanță. Dacă la indicatorii privind veniturile sau profitabilitatea, directorii au reușit să-I îndeplinească în cuantum de 69%, respectiv 75%, la indicatorii privind investițiile niciunul dintre ei nu a reușit să-I îndeplinească.

„Punctăm încă o dată im­por­tanța numirii persoanelor potrivite în funcțiile de administratori sau membri în CA/CS și necesitatea ca aceste persoane să dețină competențele necesare exercitării atribuțiilor posturilor în care au fost numite“, se arată în raportul Ministerului de Finanțe. 

Cifrele de mai sus nu fac decât să descrie secretul lui Polichinelle: statul nu este tocmai priceput la afaceri și, în ciuda faptului că cele mai importante companii pe care le controlează beneficiază de monopol pe piața pe care activează, rezultatele lor financiare sunt deseori modeste, iar în multe cazuri redresarea mult-așteptată nu dă niciun semn.

CIFRE

45,1 miliarde de lei era valoarea participațiilor deținute de stat în firme autohtone la nivelul anului 2016. Suma este egală cu circa 6% din produsul intern brut al României sau cu o cincime din bugetul consolidat anual.

20,5% din debitele restante către buget erau înregistrate în 2016 la nivelul a 1.668 de companii în care statul era acționar majoritar se arată într-un raport al Ministerului Finanțelor. Cei mai mari datornici erau CE Hunedoara și CFR Marfă.

301.000 a fost numărul mediu al angajaților din companiile controlate de stat în 2016. Ei reprezentau cam 7% din efectivul total al salariaților din economie, însă cifra de afaceri cumulată produsă de aceștia era egală cu numai 3,75% din total

Te-ar putea interesa și: