'Creşterea economică în România este prognozată să rămână peste potenţial la 2,7% în 2015 şi 2,9% în 2016, susţinută de cererea internă şi revenirea graduală a economiei globale. Consumul privat este aşteptat să rămână robust, pe măsură ce creşterea salariilor, inflaţia scăzută, scăderea dobânzilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii sunt factori care susţin puterea de cumpărare a gospodăriilor', se arată în raportul Comisiei Europene.

Executivul comunitar adaugă că după doi ani de scădere, atât investiţiile private cât şi cele publice ar urma să înceapă să-şi revină. De asemenea, exporturile vor continua să crească în 2015 şi 2016, însă importurile vor avansa mai rapid astfel că aportul exporturilor nete la creşterea economică va fi unul uşor negativ în 2016.

'Riscurile la adresa perspectivei macroeconomice şi inflaţiei par a fi echilibrate. Printre riscurile în scădere se numără o accelerare peste aşteptări a fenomenului de deleveraging şi impactul unei noi deteriorări a tensiunilor geopolitice, de pe urma conflictului dintre Ucraina, asupra încrederii şi perspectivelor economice ale principalilor parteneri comerciali. Riscurile în sus sunt legate de efectele peste aşteptări ale Planului de investiţii al UE şi implementarea unor noi reforme structurale', susţine raportul CE.

În ceea ce priveşte inflaţia, Comisia Europeană estimează că aceasta va rămâne la un nivel moderat, urmând ca în 2015 să atingă o medie anuală de 1,2%, în principal datorită scăderii semnificative a preţurilor la energie, inflaţiei scăzute din UE şi a estimărilor inflaţioniste scăzute. Însă, în 2016, inflaţia ar urma să accelereze până la 2,5% pe măsură ce continuă relansarea cererii interne.

Executivul comunitar susţine că procesul de consolidare fiscală va continua şi în acest an, când deficitul bugetar guvernamental ar urma să scadă până la 1,5% din PIB de la 1,8% din PIB în 2014, în condiţiile în care reducerea veniturilor din taxe ar urma să fie contracarată prin reducerea cheltuielilor. CE precizează că pe partea de venituri a luat în calcul reducerea contribuţiilor sociale şi reducerea taxei pe construcţiile speciale. În plus, cheltuieile cu bunuri şi servicii ar urma să scadă semnificativ, iar alte economii ar putea apărea de pe urma încetării cheltuielilor speciale din 2014, precum organizarea alegerilor. Deficitul va rămâne la 1,5% şi în 2016 pe baza ipotezei că veniturile se vor dezvolta în linie cu perspectivele mai bune de creştere.

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, prognozele de iarnă ale CE estimează că, pentru prima dată după 2007, toate statele membre UE ar urma să înregistreze creştere economică în acest an, aceasta urmând să se accelereze în 2016. Pentru 2015, creşterea economică a UE şi a zonei euro este prognozată la 1,7%, respectiv 1,3%, urmând ca în 2016 să avanseze până la 2,1%, respectiv 1,9%.

SURSA: Agerpres