Sa aruncam o privire spre micul ecran. Posturi TV importante apartin concernelor straine. ProTV are ca actionar majoritar compania americana Central European Media, iar Prima TV apartine australienilor de la SBS Broadcasting (86% – achizitie realizata in primavara acestui an). Desigur, cei doi proprietari auto-
htoni – Adrian Sarbu, respectiv Cristian Burci – tin sa-si puna amprenta pe grila de programe, dar reteta ramane, in ambele cazuri, importata.
Radioul nu scapa influentei vestice. Primul post privat national, Europa FM, are suta la suta capital francez, fiind o investitie a Europe Developpement International (filiala Matra-Hachette). Francezii detin un pachet semnificativ de actiuni si la Radio 21 (47,5%), si la Total (49%). Delta-RFI se incadreaza, de asemenea, in randul investitiilor franceze. Dar chiar si statiile de radio auto-
htone suna strain, cel mai adesea americaneste. Coroborata in radio (Total) si presa srisa (Evenimentul Zilei), se mai distinge ca originara din Germania investitia grupului Bertelsmann. Grup ce incearca sa ocupe o pozitie imbatabila pe piata mondiala.
Grilele se fac la nivel planetar
Investitiile straine in mass-media romaneasca oglindesc, la scara redusa, concentrari mondiale. Fuziunile marilor concerne de media au starnit reactiile Comisiei Europene, ingrijorate de pericolul monopolizarii unor piete. Grupul german Bertelsmann poarta negocieri cu companiile Sony Music Entertainment si Seagram Universal Music Group, in vederea unei eventuale achizitii.
„Speculatiile cu privire la discutii concrete ale grupului german cu Sony sau alte companii de muzica sunt nefondate”, a replicat un purtator de cuvant al Bertelsmann, citat de agentiile straine de stiri. Cu toate acestea, Bertelsmann si-a reafirmat intentia de a-si consolida pozitia pe piata mondiala a muzicii, grupul analizand in prezent „diferitele optiuni strategice”, arata presa germana.
Recent anuntatele aliante intre gigantii Internetului, ai media, ai industriei muzicii si cinematografiei au alertat autoritatile antimonopol. Comisia Europeana a deschis o ancheta amanuntita cu privire la fuziunea companiilor americane America Online (AOL) si Time Warner, in vederea stabilirii regulilor de baza pentru relatiile viitoare dintre companiile din sectorul Internetului si al divertismentui. AOL, cel mai mare furnizor de servicii de Internet, si grupul de media Time Warner si-au anuntat fuziunea in luna ianuarie, in cadrul unei tranzactii evaluate la circa 125 miliarde de dolari.
Decizia Comisiei Europene de a analiza „megafuziunea” dintre cele doua companii a fost luata la cateva zile de la lansarea unei anchete similare legate de crearea societatii mixte dintre divizia de muzica a Time Warner si compania britanica EMI Group Plc.

Autoritatile europene de supraveghere a legilor antitrust vor analiza efectele tranzactiei asupra activitatilor de distributie a muzicii prin Internet, in plina dezvoltare, si asupra pietei de servicii de Internet si de televiziune prin cablu.
Combinarea activitatilor de televiziune si productie cinematografica ale Time Warner cu serviciile de Internet ale AOL ridica principala problema din perspectiva concurentei. „In urma operatiunii de fuziune cu Time Warner, AOL va avea acces in mod preferential la drepturile de editare a muzicii, precum si la repertoriul de muzica din majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene”, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene. Nu este exclus, in aceste conditii, ca AOL sa dicteze standardele tehnice pentru livrarea de muzica prin Internet si sa monopolizeze industria de software pentru muzica”, afirma autoritatile europene.
Fuziunea dintre Vivendi, Canal Plus si Seagram va crea al doilea grup de media din lume dupa AOL-Time-Warner, un gigant mondial in sectorul comunicatiilor si al productiei cinematografice, Vivendi Universal, in cadrul caruia grupul francez va detine un pachet de actiuni majoritar. Tranzactia este evaluata la 32 miliarde de dolari. Fuziunea va combina activitatile de divertisment ale Seagram, care includ Universal Pictures, si holdingurile de activitati muzicale, cu infrastructura de Internet si telecomunicatii dezvoltata de Vivendi. Circa 49% din capitalul companiei Canal Plus este detinut de Vivendi. Conducerea companiei franceze a aprobat recent lansarea portalului de Internet Vizzavi, impreuna cu operatorul britanic de telecomuncatii Vodafone AirTouch.
Aliantele nasc, desigur, multe controverse si chiar creeaza unele probleme, din perspectiva liberei concurente. Totusi, sa te opui tendintei ireversibile a pietei mondiale pare de-a dreptul nebunesc, mai ales pentru economiile slab dezvoltate. Nu inseamna ca fenomenul nu trebuie tinut sub control, ceea ce incearca si Comisia Europeana, prin anchetele sale. Pentru tarile sarace, cum este si Romania, infuzia de capital strain depaseste simpla optiune, fiind singura solutie viabila.    

Firmele IT au intuit primele potenTialul globalizarii
„In domeniul IT, globalizarea a inceput cu mult timp inaintea celei de pe piata traditionala. In acest domeniu Romania face de acum parte din cea mai mare colectivitate gandita vreodata de om si respecta principiile de baza ale acestei colectivitati: flexibilitate, dinamism, disponibilitate”, citim la www.fx.ro, adresa web a principalului furnizor de servicii Internet din Romania, FX Internet Shortcut. Recent, FX a intrat in familia operatorilor de talie internationala, prin infuzia de capital incheiata cu compania americana Metromedia International Group Inc. (in valoare totala de 2,5 milioane USD).
De remarcat, s-a decis pastrarea managementului pe o perioada de cel putin doi ani. „Investitia va permite o dezvoltare rapida a proiectelor gandite de FX si extinderea lor”, subliniaza Gelu Alexandru Gruia, director de vanzari si marketing al FX Internet Shortcut.
Nici industria publicitatii nu ramane insensibila la tendintele globale. Saatchi & Saatchi (Marea Britanie), una dintre agentiile de publicitate importante prezente si in Romania, a devenit parte a grupului francez Publicis, pentru suma de 1,96 miliarde euro. Publicis isi consolideaza astfel pozitia pe piata mondiala de publicitate, intentionand sa cucereasca primul loc in Europa si sa se situeze in topul zece al agentiilor pe piata americana, cu o concurenta acerba in acest business.

Divizarea Microsoft a suscitat dispute aprinse
Justitia americana a condamnat grupul Microsoft sa se scindeze in doua societati. Una dintre aceste entitati se va ocupa de sistemul de operare Windows, iar cea de-a doua, de aplicatii si de programul de navigare pe Internet, Internet Explorer. Judecatorul Thomas Jackson a pronuntat, la 3 aprilie 2000, verdictul in acest caz: Microsoft a violat legea americana anti-trust, „mentinandu-si pozitia de monopol pe piata sistemelor de operare prin mijloace anticoncurentiale si incercand sa monopolizeze piata programelor de navigare pe Internet cu browserul Internet Explorer”.
Executatea hotararii nu va fi efectiva decat dupa epuizarea procedurii de recurs, ceea ce, potrivit analistilor, ar putea dura mai multi ani. Este a doua oara in Statele Unite cand o asemenea masura radicala este solicitata impotriva unui grup industrial, de la scindarea societatii de telecomunicatii AT&T, in anul 1984.
Reclamand scindarea companiei Microsoft, guvernul american se considera aparatorul concurentei si al consumatorilor, insa opiniile analistilor sunt impartite in privinta efectelor asupra inovatiei in sectorul extrem de dinamic al inaltei tehnologii.
„Aceste sanctiuni nu vor limita capacitatea companiei Microsoft de a adauga noi functii produselor sale sau de a inova”, a asigurat Joel Klein, seful diviziei antitrust a Departamentului american al Justitiei.
Insa Bill Gates (foto), cofondator al Microsoft si presedinte al Consiliului de Administratie, a combatut aceste declaratii, apreciind ca divizarea firmei sale „ar reduce inovatia in sectorul tehnologiilor de varf”. r
Conform unui editorial din cadrul cotidianului Washington Post, „divizarea Microsoft este o solutie de o seducatoare simplitate in raport cu problemele cauzate pe piata inaltei tehnologii, insa un asemenea remediu ar putea face mai mult rau decat bine”. r
Asociatia pentru Concurenta in Tehnologie s-a aliat cu Bill Gates si a criticat propunerea guvernului de divizare a Microsoft.r

Te-ar putea interesa și: