Această procedură este declanşată atunci când se constată că un stat membru se află în riscul de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective, scrie Agerpres.

În urmă cu zece zile, camera inferioară a parlamentului polonez a adoptat două legi prin care se sporeşte controlul puterii executive asupra sistemului judiciar şi care au provocat îngrijorare la nivelul instituţiilor europene.

Legile respective se referă la Curtea Supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii şi forma în care au fost adoptate este cea prezentată în septembrie de preşedintele Andrzej Duda, care s-a opus prin veto, în luna iulie, versiunilor lor iniţiale. Duda criticase rolul important pe care forma iniţială a celor două legi îl acorda ministrului justiţiei, care în Polonia este şi procuror general.

Imediat ce a preluat puterea, în octombrie 2015, Partidul Lege şi Justiţie a întreprins reforme în sistemul judiciar considerate de Comisia Europeană o ameninţare pentru statul de drept. 

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, se aştepta la declanşarea, contra ţării sale a celei mai dure proceduri de sancţiuni posibile în cadrul Uniunii Europene, din cauza controversatelor reforme judiciare.

Comisia Europeană, aminteşte AFP, a ameninţat de mai multe ori Polonia cu activarea faimosului articol 7 al Tratatului UE, din cauza reformelor acestei ţări în privinţa justiţiei, care reprezintă, potrivit Bruxelles-ului, o ameninţare sistemică la adresa statului de drept.

Niciodată utilizată până în prezent, această procedură este uneori considerată ca „arma nucleară” din rândul sancţiunilor posibile împotriva unui stat membru, căci ea poate avea ca rezultat, la capătul a mai multor etape, o suspendare a dreptului de vot al unei ţări în cadrul Consiliului European, organism care reuneşte cele 28 de state membre.


Te-ar putea interesa și: