Potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii de Guvernul României, vinovaţi de neîncasarea celor 189,7 milioane de lei din taxa clawback (aferenti trimestrului IV 2009 – trimestrului III 2010), sunt fostul preşedinte al CNAS, Lucian Duţă şi ministrul Sănătatii de atunci, Ionuţ Bazac.
Corpul de control al primului ministru va sesiza Directia Natională Anticorupţie în privinţa posibilelor fapte de natură penală care au fost constatate în urma controalelor efectuate la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Taxa clawback reprezintă diferența dintre consumul efectiv de medicamente și bugetul alocat de CNAS în fiecare an pentru compensarea medicamentelor.
Producătorii de medicamente şi Guvern par să se fi pus de acord asupra unei variante a taxei clawback, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă al Ministerului de Finanţe.
Astfel, plafonul trimestrial a fost majorat de la 1.4 milioane de lei la 1.5 milioane de lei. "Este un prim pas bun, mă aştept ca taxa clawback pentru trimestrul IV al 2012 să scadă cu 20%", spunea atunci Sorin Popescu, directorul Asociaţiei Române a Producătorilor de Medicamente (ARPIM). De asemenea, se va scădea TVA ul şi din plafonul taxei, dar şi din valoarea consumului. Mai rămâne însă problema clawback-ului vechi, care trebuie plătit în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă. Producătorii au spus atunci că li se pare nedrept să plătească pentru întârzierile autorităţilor publice.
Ministerul Sănătăţii estima că va colecta între 350 şi 400 de milioane de lei din taxa de clawback, care să se adauge la suma de 150 de milioane de lei alocată de Guvern la rectificarea bugetară.
