Clientii ANL primesc lovituri una dupa alta

Clientii ANL primesc lovituri una dupa alta
Publicat de CAPITAL la 25 octombrie 2001, 12:00

Aproximativ 180 de apartamente din Bucuresti – in strada Baicului si in strada Cernauti – aveau ca data de receptie, trecuta in contract, lunile martie si respectiv mai, in acest an. Nici unul din blocurile cele doua amplasamente nu a fost finalizat pana la aceste termene. In plus, beneficiarii au fost anuntati de directorul general al ANL, Dorin Stefanescu, prin adresa cu numar de inregistrare 6907 din 25 mai 2001, ca „vor suporta din punct de vedere financiar centrala termica de scara, ca solu

Aproximativ 180 de apartamente din Bucuresti – in strada Baicului si in strada Cernauti – aveau ca data de receptie, trecuta in contract, lunile martie si respectiv mai, in acest an. Nici unul din blocurile cele doua amplasamente nu a fost finalizat pana la aceste termene. In plus, beneficiarii au fost anuntati de directorul general al ANL, Dorin Stefanescu, prin adresa cu numar de inregistrare 6907 din 25 mai 2001, ca „vor suporta din punct de vedere financiar centrala termica de scara, ca solutie tehnica la care au ajuns specialistii ANL”. Contactat telefonic, Dorin Stefanescu acuza Primaria capitalei ca refuza sa faca racordul la centralele termice din zona. Totusi, directorul ANL nu recunoaste ca ar fi cerut ca centralele de scara sa fie suportate financiar de beneficiari. Dimpotriva, Dorin Stefanescu sustine ca aceasta cheltuiala suplimentara este suportata din banii ANL. „Am cheltuit o groaza de bani pentru aceste centrale. Solutiile cerute de unii beneficiari – montarea unor centrale de apartament – ar fi implicat modificarea proiectelor, or lucrarile la aceste locatii au fost deja finalizate”, afirma Dorin Stefanescu. Afirmatiile directorului ANL sunt contrazise insa de realitate. Lucrarile la blocurile din strada Cernauti si din strada Baicului sunt departe de a fi terminate. Beneficiarii se tem ca vor putea intra in locuinte abia in primavara anului viitor. „Din cate am auzit, unul dintre constructori a dat faliment. Nu stim cand si cine va termina lucrarile”, sustine unul din contractantii de locuinte prin ANL.
Constructorii sunt selectati dupa ureche
Constructorii locuintelor contractate prin ANL pentru apartamentele din strada Baicului sunt SCIT SRL si Filden Group SRL, ambele din Bucuresti. Conform datelor furnizate de Ministerul Finantelor, la data incheierii contractului de antrepriza, SCIT SRL avea profit de 564 milioane lei, dar si datorii de 18,26 miliarde lei. De asemenea, Filden Group SRL inregistrase, la sfarsitul anului 1999, pierderi de 7,34 miliarde lei si datorii de 39,2 miliarde lei. Pe ce criterii au fost selectati constructorii incearca sa explice directorul ANL, Dorin Stefanescu: „Pe mine ma intereseaza bonitatea bancara. Daca participantul la licitatie depune o garantie ce poate fi executata sau vine cu o scrisoare de bonitate bancara, este acceptat. Eu nu stiu ce date aveti dumneavoastra despre aceste firme”. In general scrisorile de bonitate bancara pot fi obtinute prin depunerea unei sume pe termen scurt, de catre unul dintre actionari. Practic, ANL nu s-a obosit sa verifice si rezultatele financiare ale acestor firme in anii anteriori. Mai mult, datele furnizate de Registrul Comertului dovedesc faptul ca semnarea contractului cu ANL a reprezentat un colac de salvare pentru Filden Group SRL. La sfarsitul anului 2000, aceasta companie inregistra pierderi de numai 1,8 miliarde lei, cu 5,8 miliarde mai putin decat in anul precedent.
In acelasi timp, SCIT SRL a inregistrat pierderi de 15 miliarde lei. De fapt, despre aceasta companie beneficiarii locuintelor ANL stiau ca este falimentara. Dar viitorii locatari ai apartamentelor din strada Baicului au crezut ca ANL a perceput cel putin penalitati pentru nerespectarea termenelor de predare. „Dorin Stefanescu ii contrazice si de aceasta data: „Cum sa le percep penalitati, daca ei au incheiat lucrarile? Dar este clar ca nu aveau cum sa monteze instalatiile electrice, termice si de apa, atat timp cat ne lovim de impotrivirea lui Traian Basescu?”. Practic, desi beneficiarii vad clar cum visul de a fi proprietarul unei locuinte prin ANL se destrama de la o zi la alta, directorul Agentiei sustine ca lucrarile sunt gata si in curand va avea loc receptia locuintelor. In plus, clientii ANL nu pot beneficia de reparatii materiale deoarece ANL nu a perceput penalitati de intarziere, considerand ca nici Agentia, nici constructorii nu sunt vinovati. Sa fie oare vinovati beneficiarii?    

Sfaturi juridice

„La un contract, la care nu sunt prevazute penalitati, daca partea contractanta poate sa dovedeasca un prejudiciu – ori a platit o chirie, ori dobanzi la un credit fara a beneficia de casa etc. – si acesta poate fi probat, atunci partea contractanta are dreptul la despagubiri”, sustine Arin Stanescu.
Numai ca toti clientii ANL care au semnat cele doua contracte, prin care se legau de ANL si constructor (Contractul de mandat si Contractul de construire), au putine sanse de a avea o compensatie baneasca pe masura suferintei indurate. Contractele au fost atat de bine ticluite in favoarea agentiei, incat practic daca o actioneaza in judecata risca sa dea mai mult pe mere, decat sa ia pe pere. „Beneficiarii au semnat un contract de mandat in care ANL
nu-si ia nici un fel de raspundere, la fel si in contractul de construire foarte subtire, fara nici o penalitate -pot sa dau in judecata agentia doar daca demonstrez un prejudiciu, care trebuie probat. Problema nu este sa demonstrezi acest prejudiciu, ci sa-i stabilesti un cuantum pertinent, care sa fie acceptat de instanta”, afirma
avocat Olivian Trofin, specialist in contracte imobiliare. De exemplu, unei familii care a platit o chirie lunara de 150 USD/luna i se poate reprosa ca a inchiriat un apartament de lux si reduce din despagubiri. Astfel, in loc de 1.500 USD, i se vor da, dupa luni si
luni de judecata, doar 800-1.000 USD. Daca va avea castig de cauza.

Informații articol
Etichete:
Publicat în: Arhiva
Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.