Punga statului ramane deschisa pentru a acoperi pierderile lasate de fostii administratori ai Bancorex. Banii contribuabililor se vor mai duce inca pentru a acoperi fraude musamalizate pana acum. Banca Comerciala Romana se pricopseste cu un „cadou” la care nici in cele mai dure cosmaruri nu se astepta. I se baga pe gat ramasitele unei banci in putrefactie. Si asta tocmai in momentul in care se pregatea pentru privatizare. in plus, exista pericolul introducerii de bani noi in sistemul bancar.
Conform planului de fuziune agreat de autoritatile romane, Banca Nationala a Romaniei poate rascumpara titluri de stat emise de Ministerul Finantelor in favoarea BCR. Si, ca si cum toate acestea n-ar fi fost de ajuns, o data cu decizia de fuziune a celor doua banci s-a declansat un puternic razboi al posturilor care, potrivit zvonurilor din sistemul bancar, il vizeaza si pe presedintele BCR, Ion Ghica.
in urma repetatelor restructurari de personal, la Bancorex inca mai figureaza 2.300 de salariati. Din acestia, Banca Comerciala Romana s-a aratat dispusa sa preia numai 500, conform unui proiect de fuziune ce-i apartine. Restul ar fi urmat sa fie concediati de administratorul Bancorex. Cum actuala conducere a bancii a fost numita de BNR, au existat voci care au spus ca banca centrala nu se inhama la o asemenea masura si prin urmare au respins-o. Tensiunile generate de restructurarea posturilor au la baza, insa, o cauza mult mai umana. in ciuda sumelor care le-ar reveni functionarilor din Bancorex drept compensatii in schimbul concedierilor, pierderea suferita parasind posturile din banca este incontestabil mai mare, in conditiile in care cererea de forta de munca in sistem este firava. Asa se explica vehementa cu care salariatii Bancorex se opun disponibilizarilor anterior procesului de fuziune si, totodata, reticenta cu care angajatii BCR privesc preluarea activelor Bancorex cu tot cu personal. O asemenea decizie le-ar ameninta insesi locurile lor de munca. Surse din sistemul bancar considera justificata teama lor, cunoscut fiind faptul ca salariatii Bancorex sunt specializati in operatiuni de comert exterior mai putin cunoscute in BCR.
Pe de alta parte, „jocul pilelor”, omniprezent in economia romaneasca, alimenteaza si el temerile celor din BCR. Fie doar pentru a-l speria pe Ion Ghica, fie ca exista chiar intentia de a schimba actuala conducere a BCR, in sistemul bancar s-a declansat o zvonistica ce anunta numirea unei noi echipe in fruntea bancii, dupa fuziune. Numele lui Nicolae Danila, administratorul numit de BNR la Bancorex, este vehiculat ca posibil presedinte.
AVAB nu inchide ranile din sistemul bancar
infiintarea Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) este departe de a rezolva problemele generate de Bancorex si de indolenta manifestata de autoritatile romane fata de soarta bancii, in procesul devalizarii. AVAB a preluat active neperformante de la Bancorex, in suma de aproape 13.000 miliarde lei, pentru care s-au dat, in schimb, titluri de stat. Dar acestea reprezinta numai 39% din totatul activelor bancii, potrivit informatiilor oficiale. Judecand dupa declaratii mai vechi, 90% din totalul activelor Bancorex sunt neperformante. Aceasta inseamna ca Bancii Comerciale Romane i se va pune in carca restul, peste 50% din totalul activelor Bancorex.
in termen de 60 de zile de la fuziune, BCR va trebui sa decida ce opreste si ce returneaza statului. Partea refuzata va trece la AVAB, iar Ministerul Finantelor va emite, in schimb, noi titluri de stat. Rezultatul? Va creste datoria publica generata de imprumuturi in sistemul bancar, si asa ajunsa la cote de zeci de mii de miliarde de lei. Povara va fi cu atat mai inrobitoare cu cat, daca se va tine cont de recomandarea FMI, dobanda acordata la titlurile de stat se va situa la nivelul cu care aceste hartii de valoare se tranzactioneaza pe piata. Iar in ceea ce priveste BCR, dependenta ei Ministerul Finantelor (pentru care si asa este unul dintre principalii creditori interni) va creste corespunzator.
O regula impusa de fuziune prevede rascumpararea acestor titluri de catre BNR, in conditiile in care BCR reclama nevoia de lichiditati. Aceasta inseamna insa injectie monetara in sistem. De altfel, statul s-a declarat la dispozitia bancii, ori de cate ori efectele preluarii Bancorex vor lovi in buna desfasurare a activitatii BCR. Din start, BCR preia active inferioare pasivelor, cu peste 400 milioane de dolari. La aproape 600 milioane de dolari se ridica valoarea garantiilor acordate de Bancorex. Daca beneficiarii nu vor plati la scadenta, povara va apasa pe umerii BCR sau ai statului, in ultima instanta. Judecand dupa ce lasa in urma fuziunea BCR – Bancorex, afirmatia presedintelui Ion Ghica, potrivit careia acest proces va conduce la scaderea valorii de piata a BCR, este justificata. Un investitor strain nu va accepta asa usor riscul de a depinde financiar de puterea unui stat a carei economie este stoarsa de vlaga.
Acesta este costul refuzului de a lichida Bancorex sau de a o privatiza, fie din orgoliul oficialilor romani, care n-a lasat usile deschise in lipsa unei oferte din partea vreunei institutii de renume pe piata bancara, fie constransi de timp si de dorinta autoritatilor de a ramane in gratiile Bancii Mondiale. De platit, vor plati toti romanii. Mai greu de urnit sunt motoarele pentru „vanatoarea” celor ce se fac vinovati de devalizarea Bancorex, in ciuda declaratiilor publice care anunta intentia de renuntare la fenomenul de musamalizare a fraudelor.
Cu cateva luni in urma, Senatul a declansat o ancheta menita sa puna pe tapet „starea de fapt de la Bancorex”, dupa cum s-a exprimat Andrei Oprea, presedintele Comisiei buget-finante a acestei camere. Ancheta, ale carei rezultate finale ar urma sa fie facute publice la sfarsitul lunii octombrie, sta pe loc, pentru ca informatiile solicitate de parlamentari intarzie sa le fie furnizate.