'Comisia Europeană va fi în măsură să aprobe acest program la finalul acestui an, începutul anului viitor. Aşa cum stau lucrurile, nu întrevăd schimbări fundamentale, de structură a orientării strategice a programului atâta timp cât suntem mai mult într-o procedură administrativă. Adaptările esenţiale au fost deja făcute în urma consultărilor informale dintre Comisie şi Ministerul Agriculturii pe care le-am stimulat încă din momentul elaborării, în primăvară, tocmai pentru a evita în acest moment schimbări fundamentale. Tocmai de aceea am încurajat Ministerul să nu aştepte neapărat aprobarea formală a Programului, pentru a lansa anumite măsuri care sunt foarte aşteptate', a subliniat Cioloş.

El a spus că s-a lansat deja primirea de proiecte pe anumite măsuri, caz în care Guvernul îşi asumă un anumit risc, formal, dar foarte redus pentru că nu se aşteaptă la modificări fundamentale. 'Am insistat foarte mult pe simplificare, pe mai multă claritate, coerenţă între ceea ce declarăm ca obiective strategice şi conţinutul Programului. Vor fi ameliorări în sensul de a clarifica lucrurile şi nu a schimba fundamental obiectivele strategice ale Programului', a explicat Cioloş.

El a vorbit şi despre potenţialul agricol al României, având în vedere că, în prezent, agricultura are o contribuţie de 5% la Produsul Intern Brut, dar ocupă 30% din populaţie, în timp ce industria agro-alimentară contribuie cu 6% la PIB, cu 2,3% populaţie ocupată. În opinia sa, ar trebui stimulată procesarea produselor agricole pe plan local.

În privinţa fiscalizării, comisarul european a spus că sunt măsuri care stimulează scoaterea din zona gri a unor activităţi economice, dar sunt şi măsuri care frânează activitatea în domeniu. Cioloş susţine că România este una dintre puţinele ţări în care producătorii nu sunt stimulaţi să se asocieze, având în vedre că sunt dublu impozitaţi, atât ca producători individuali, cât şi în cadrul organizaţiei din care fac parte.
Dacian Cioloş a mai spus că România este statul membru cu cea mai mare biodiversitate. 'Este o altă resursă pe care ne-a dat-o cel de sus, odată cu fertilitatea solului, şi care nu este folosită suficient şi mă gândesc aici mai ales la partea de cercetare dezvoltare. Cu un astfel de potenţial de biodiversitate, producţia de soiuri adaptate la condiţiile specifice de producţie ar trebui să fie o altă pârghie de creştere a competitivităţii agriculturii din România, aşa cum se întâmplă în toate ţările cu agricultură importantă care investesc în cercetare dezvoltare. Noi importăm soiuri dar care nu sunt foarte bine adaptate, dar care sunt bine promovate şi bine vândute, dar nu folosim potenţialul de biodiversitate pe care îl avem, care ne-ar permite să punem mai bine în valoare fertilitatea solurilor', a subliniat Cioloş.